A apărut cea mai amplă gramatică istorică a limbii române: Istoria limbii române de Alexandru Philippide

Alexandru PhilippideEditura Polirom a publicat în premieră, ciclul de prelegeri predat de Alexandru Philippide studenţilor de la Universitatea din Iaşi, timp de aproape 40 de ani (1895-1932), cu titlul: Istoria limbii române (ediţie cartonată, 720 de pagini).

Cea mai amplă gramatică istorică a limbii române
Istoria limbii române este cea mai amplă gramatică istorică a limbii române, foarte densă în informaţii, cu interpretări adesea singulare ale faptelor de limbă şi cu concluzii originale. Este diferită ca abordare şi concepţie, ca organizare şi ca mod de prezentare, atât faţă de lucrările de istoria limbii române elaborate de Ov. Densuşianu şi Al. Rosetti, cât şi faţă de Istoria limbii române aparţinând lui G. Ivănescu. De altfel, G. Ivănescu, cel mai fidel şi devotat discipol al lui Philippide, a dezvoltat ideile şi soluţiile lingvistice ale magistrului său, preluându-le critic şi edificând astfel o operă, la rîndul ei, foarte originală.

Ediţia de faţă a fost elaborată, în mai multe etape, de G. Ivănescu, Carmen-Gabriela Pamfil şi Luminiţa Botoşineanu. Concepţia ediţiei urmează, cu adaptările cuvenite, modelul de editare a celebrului Cours de linguistique générale, iniţiat în 1916 de foşti studenţi ai lui Ferdinand de Saussure, pe baza notelor de curs.
De asemenea, au fost avute în vedere şi ediţiile conţinând cursurile universitare ale lui Ov. Densuşianu şi G. Ibrăileanu realizate, în aceeaşi manieră, la noi. Pentru reconstituirea textului s-au folosit manuscrisul autograf al ultimelor două părţi ale cursului (Istoria sunetelor şi Istoria formelor), precum şi caietele unor foşti studenţi ai lui Philippide, din diferite perioade (Mihai Costăchescu, Iorgu Iordan, Ion Lăzărescu, Elvira Irimia, Virginia Ghibu, Lucia Pop, Haralamb Mihăescu, Diomid Strungaru).

Textul, amplu adnotat, este completat de Bibliografie, un Indice de autori şi un Indice de cuvinte, forme gramaticale, variante fonetice şi elemente derivative, rezumate în limbi străine de circulaţie (germană, engleză şi franceză) şi o Anexă în care au fost reproduse hărţi şi fotocopii după manuscrisul autograf al lui Philippide şi după caietele elevilor săi.

Back to top