SFmania 8
Realitatea bate teoria!
Voicu Bugariu a scris nu demult o carte intitulată Literați și sefiști. Cu toate limitele ei, e aici o încercare de vizualizare a domeniului SF din România sub aspect sociologic, cu intenția vădită de a trage concluzii valabile pentru o tipologie culturală. O confruntare de mentalităţi se și subintitulează volumul, iar sensul acestei confruntări este...
SFmania 7
Complicații și complicități
Fandomul este, în accepția cea mai generală, totalitatea fanilor. Fanii SF-ului, din moment ce despre ei vorbim acum și nu despre fanii lui Michael Jackson sau ai muzicii rock. Aici, însă, cu noțiunea de totalitate apare o problemă. Dacă ne luăm după zecile de mii și – acumulate în timp – milioanele de cărți SF...
SFmania 6
Naucinofantastika
Așa cum se poate deduce cu ușurință, termenul este unul aparținând limbii ruse. El înseamnă fantastic științific, ceea ce pentru puriștii terminologiei reprezintă un nonsens, întrucât știința e una, iar fantasticul se adresează în cu totul alt chip intelectului omenesc. Fantasticul se bazează pe irațional, pe magie, pe mituri născocite, pe resursele minții noastre de...
SFmania 5
„Ghetoizarea“ ca metodă
Americanii sunt mândri de SF-ul lor și aș spune că pe bună dreptate. Dincolo de faptul că ei scriu într-o limbă devenită universală, ca latina pentru mințile luminate din Evul Mediu, n-am auzit să existe vreo altă țară unde să se producă atâta SF pe bandă rulantă, să se publice anual câteva mii de cărți...
SFmania 4
Anexionismul ca metodă
Din ceea ce s-a numit „complex al originilor“, ştim că un individ, o familie, un popor de dată recentă pot avea impresia că îşi sporesc prestigiul şi cota de credibilitate prin asimilarea unei tradiţii istorice. În acest efort motivat psihologic şi emoţional, nicio vecinătate cât de cât sugestivă nu rămâne neexplorată în scopuri anexioniste. Un...
SFmania 3
Ce te faci cu musafirii?
O situaţie interesantă a apărut odată cu explorările meticuloase ale lui Ion Hobana prin volumele unor scriitori recunoscuţi de istoria literaturii române, dar pentru alte motive decât acela de a fi cultivat SF-ul. Până în 1969, când s-a publicat antologia intitulată Vârsta de aur a anticipaţiei româneşti, singurul literat „clasic” despre care reuşiserăm să aflăm...
