Autobiografia celebrului explorator Ranulph Fiennes: “Nebun, rău şi periculos”

Autobiografia celebrului explorator Ranulph Fiennes: “Nebun, rău şi periculos”

Ranulph Fiennes a călătorit în cele mai periculoase şi mai inaccesibile locuri de pe pămînt. În timpul expediţiilor sale s-a aflat de multe ori la un pas de moarte, a fost nevoit să-şi amputeze parţial degetele de la o mînă din cauza degerăturilor şi a strîns milioane de lire în scopuri caritabile.

Ranulph_Fiennes_Nebun,_rau_si_periculosNebun, rău şi periculos. Autobiografia, de Ranulph Fiennes, a apărut în această săptămînă în colecţia „Hexagon. Cartea de călătorie” a Editurii Polirom, traducere de Pavel Cazacu, disponibil şi în ediţie digitală.

Este primul om care a ajuns atît la Polul Nord, cît şi la Polul Sud folosind doar mijloace de transport de suprafaţă, a descoperit oraşul pierdut Ubar din Oman, a participat la şapte maratoane pe şapte continente în şapte zile consecutive şi a urcat pe Everest.

Ultima sa aventură a fost escaladarea feţei nordice a Eigerului – una dintre cele mai mari provocări pentru alpinişti. Iar aceasta este doar o parte din palmaresul său… Nebun, rău şi periculos este autobiografia pasionantă a unui aventurier autentic, care a acceptat orice provocare i-a ieşit în cale.

Sir Ranulph Fiennes este arhetipul aventurierului în epoca noastră deloc eroică. (The Guardian)

 

Sir Ranulph Fiennes a fost primul om care a atins ambii poli călătorind cu mijloace de transport de suprafaţă şi primul care a traversat Antarctica fără asistenţă tehnică. În anii 1960 a fost dat afară din Regimentul SAS pentru utilizarea improprie a explozibililor; s‑a alăturat armatei sultanului din Oman, iar în 1971 a primit medalia pentru curaj.

Este singura persoană, pînă în prezent, căreia i s‑a acordat de două ori Medalia Polară, pentru regiunile Arctica şi Antarctica. A condus peste 30 de expediţii, inclusiv primul înconjur al Pămîntului pe la poli, iar în 2003 a participat la şapte maratoane, în şapte zile, pe şapte continente ca să strîngă fonduri pentru British Heart Foundation.

În 1993, regina Angliei i‑a acordat Ordinul Imperiului Britanic pentru „activităţi umanitare şi caritabile” deoarece, în încercarea de a doborî recorduri, a strîns peste zece milioane de lire sterline în scopuri nobile. În 2007 a fost cîştigătorul categoriei „Cel mai bun sportiv” în cadrul premiilor Greatest Britons.

Back to top