Iată încă o recomandare de lectură pentru raftul dumneavoastră de cărți importante pentru sănătate și nutriție optimă. Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi, Prof. Dr. George Puia Negulescu și Dr. Șerban Puia Negulescu vă supun atenției o carte despre vitamine.
Problemele de sănătate legate de vârstă (peste 60 de ani), de alimentație (alimente preparate în casă versus alimente fastfood), de forma fizică (senzația de oboseală, somnolență, lipsa activității fizice, sedentarismul), predispoziții la infecții sau diverse boli (diabet, colesterol ridicat, hipertensiune, intervenții chirurgicale), toate au o cale de soluționare la îndemâna noastră: vitaminele. Aceasta este opinia autorilor cărții În formă maximă, prin vitamine, Dr. U. Strunz și Andreas Jopp.
Prezentarea sumară și caracterizarea lor succintă – Vitamina C – atotputernică; Vitamina D – oase solide; Acidul folic – formarea celulelor; Vitaminele B1, B2, B6 – carburanții și puterea nervilor; vitamina B12 – amortizor de vârstă) – sunt originale, concise și foarte explicite, atât pentru specialiști, dar mai ales pentru persoanele care doresc o informare rapidă în acest domeniu.
Se pare că oamenii Epocii de piatră se hrăneau cu cantități mult mai mari de vitamine. Femeia Lucy, din Neolitic, primea de trei ori mai multe microelemente și de circa 20 de ori mai multă vitamina C, decât ingeram noi astăzi, a reieșit din analiza resturilor alimentare din farfuria găsită în situl istoric. De altfel, medicina sportivă contemporană are standarde de vitamine comparabile cu cele ale Epocii de piatră.
Astăzi consumăm de 2 ori mai multe grăsimi și de 70 ori mai mult zahăr rafinat (o,5 kg versus 35 kg) decât acum 150 de ani. Acestea sunt calorii goale ce nu aduc decât energie, fără alte structurii de bază, iar în metabolizarea lor se consumă cantități ridicate de vitamine.
De altfel s-a constatat că maimuțele din grădinile zoologice trebuie să primească de 20 de ori necesarul tabelar antestabilit de vitamine pentru supraviețuire. Stresul zilnic și lipsa apetitului ca urmare a traiului în spații închise sunt cauze obiective ce determină acest necesar.
Autorii sunt de părere că acum consumăm numai 30 % din necesarul zilnic de vitamine. Ei au ajuns la aceste concluzii deoarece în fișele de observație zilnice ale persoanelor care se prezintă pentru investigații medicale au fost evaluate concentrațiile de vitamine din sânge, ori în momentul când efectuăm aceste analize avem probleme de sănătate, iar nivelul vitaminic în mod cert este mai scăzut.
Când apar tulburări de somn, irascibilitate, agresivitate, neliniște, frică, aveți nevoie de o cantitate mai mare din vitaminele B3 și B6. Când depășiți vârsta de 60 de ani, sunteți diabetic, ați suferit o extirpare chirurgicală ale unor segmente intestinale, luați regulat medicamente ce scad nivelul colesterolului, antireumatice sau medicamente ce inhibă secreția gastrică, aveți în mod cert nevoie de doze crescute de vitamina B12.
E de preferat să cumpărați vitamine din centrele farmaceutice decât din supermarket sau drogherii, unde preparatele vândute au concentrații vitaminice mai reduse, ne sfătuiesc autorii acestei cărți.
Atenție la dozele de vitamina A și D, singurele care prin supradozare voluntară ne pot crea probleme de sănătate. Respectați cu strictețe dozele recomandate de medicul specialist și de instrucțiunile de folosire.
Nu uitați de vitamina K, esențială pentru sânge dar și pentru fixarea calciului în oase. Vegetarienii care consumă cantități ridicate de varză murată, spanac, multe legume verzi, au oasele cele mai tari, cu cele mai puține fracturi la vârste înaintate.
Autorii recunosc că necesarul vitaminic este dificil de apreciat, având în vedere că fiecare individ se hrănește diferit, în funcție de activitatea zilnică și de premisele genetice. Totuși, ei fac o predicție a dozei zilnice recomandate (DZR) pentru cele 13 vitamine hidro și liposolubile.
Având în vedere nivelul profesional al autorilor și faptul că observațiile clinice ale acestora sunt întinse pe o perioda îndelungată de timp, va trebui să ținem cont de ele, mai ales în condițiile nutriționale ale populației europene și în mod special ale alimentației tinerilor.