La ce vă gândiți când auziți o frază de genul acesta: „Designerul de carte este un traducător, un autor vizual, un consilier dramatic și un regizor“? Aveți în minte vreun designer cunoscut din România, țara unde a fi designer de carte este echivalent cu a fi designer de copertă și unde cărțile bine făcute sunt co-printuri, iar o copertă frumoasă e mai rară decât un diamant negru?

Uta Schneider, una dintre cele mai apreciate specialiste în domeniul graficii de carte, directoare timp de 11 ani a Fundaţiei Buchkunst din Frankfurt (organizator al competiției Best German Book Design şi al concursului Best Book Design from all Over the World), a susţinut, joi, un master-class pe tema tendinţelor actuale şi a criteriilor de evaluare în domeniul designului de carte. La eveniment au participat aproximativ 50 de designeri de carte, responsabili de producție, jurnaliști și studenți la Arte.

Uta Schneider le-a vorbit artiștilor cărții despre importanța fonturilor – care pot determina layoutul, pot avea rolul de elemente stilistice, de decor, pot sublinia sau estompa un text – și despre macro typography, unde am aflat că e cel mai greu să faci manuale pentru copii de gimnaziu, care se plictisesc repede și acumulează informațiile fragmentar dacă nu există o logică și un design care să îi atragă.

A mai vorbit despre cât de dificil este de făcut un print alb-negru bun, care trebuie să redea nuanțe, volum, umbre și despre cât de importante sunt materialele din care este realizată o carte: hârtia care trebuie să pună în valoare textul și coperta, care trebuie să fie o extensie a conceptului creativ de la interior.

Discuția despre design a fost urmărită cu maximă atenție de participanți pentru că a constituit  miezul acestui master-class. Am aflat cât de multe povești poate spune o imagine, în funcție de cum este poziționată pe un spread. Și de asemenea, că unele dintre cele mai frumoase coperți – cele făcute doar cu fonturi – sunt și unele dintre cel mai greu vandabile. De ce? Pentru că trăim într-o epocă în care imaginea este regină și nu mai știm să apreciem simplitatea și nonculorile. Totul trebuie să fie strident, embosat, violent.

Pe scurt, designul de carte trebuie să fie un limbaj universal, iar a gândi o carte nu înseamnă doar a-i crea coperta, ci a o plasa în întregul ei context – de la mesajul manuscrisului până la fonturi, culori, texturi și chiar mai departe, la cum se vede acea carte pe raftul librăriei și cum o va simți cumpărătorul. Până la urmă, designul de carte este kitul de surpaviețuire al cărții tipărite. La ritmul în care piața răspunde la formatul electronic, în vreo două-trei decenii s-ar putea să rămânem fără cărți tipărite“, a încheiat Uta Schneider interesanta sa conferință.

Master-class-ul susţinut de Uta Schneider (Germania) este, alături de concursul naţional de design de carte şi două expoziţii (la Frankfurt şi Bucureşti) – parte a proiectului Cele mai frumoase cărţi din România, aflat anul acesta la debut.