Alhambra – locul unde se adună poveştile moştenite de urmaşii maurilor
În mai se numără vacanţele care vor urma. Pentru cei pasionaţi de istorie şi de spaţii exotice, dar care nu au bani să ajungă până-n Asia sau Maghreb, Granada maură este o destinaţie potrivită. Dacă vreţi să citiţi impresiile unui turist mulţumit, aveţi la dispoziţie jurnalul de călătorie scris de Washington Irving. Deşi a vizitat...
Dorothy Hare cea plină de har
Dorothy Hare, fiica de preot a lui Orwell, are un talent extraordinar atunci când vine vorba de sacrifii inutile din viața de zi cu zi spre binele celor din jur. Rutina zilnică a tinerei este consumată în gesturi alese parcă să-şi distrugă orice urmă de confort. Se trezește zilnic la 5 și jumătate dimineața, se...
Javier Marias: „Nu scrii cărți ca să fii înțeles, corect?“
Publicația online Flavorwire începea materialul dedicat lui Javier Marias cu următoarea frază: „Este probabil cea mai importantă figură intelectuală din Spania despre care n-ați auzit“. Nu mizează pe lipsa de notorietate a scriitorului, nici pe necunoașterea operelor sale, traduse deja în zeci de limbi, ci pe coduita sa socială: un autor discret, care nu...
Cântarea asasinului
O carte care mi-a generat o experiență de lectură ușor stranie. La început mi s-a părut densă, greoaie, parcă mustind de aromele dulcege ale unui templu indian, așa că am progresat în pași de melc. Însă am descoperit că scriitura e puternică, se insinuează și se agață de mintea mea ca și când n-ar vrea...
Irina Mavrodin. Un nume de marcă în cultura română
Lumea culturală din România regretă nespus încetarea din viaţă a Irinei Mavrodin, unul dintre cei mai importanţi oameni de cultură ai ţării noastre, cunoscută în primul rând prin traducerea în română a integralei În căutarea timpului pierdut (începută în 1987 şi finalizată în 2000) a scriitorului francez Marcel Proust.
Treisprezece motive ca să-i iubești pe ceilalți așa cum sunt
Când Jay Asher a publicat acest roman în Statele Unite, în urmă cu cinci ani, nu a stârnit cine știe ce valuri și nu a avut o ședere prea lungă în topul New York Times Book Review. Însă Cele treisprezece motive – romanul pentru adolescenți despre o fată care se sinucide și lasă înregistrări...
Cele mai frumoase cărți de la Bun de Tipar vor fi expuse la Best Book Design from all over the World – Lepzig 2013
La numai o săptămână de la încheierea primei ediții a Galei Industriei de Carte din România, echipa Headsome Communication a reușit înscrierea celor 10 titluri finaliste la categoria Cea mai frumoasă carte – Concepție grafică și Carte ilustrată în expoziția
Nimeni nu-și pune problema ce facem cu inteligența noastră
Când am văzut volumul Românii, un viitor previzibil? mi-am zis: iată o carte a unui autor care are curajul să vadă ce este cu românii, cum cred ei că sunt, ce atribute pozitive și ce atribute negative consideră ai că-i caracterizează și la ce aspiră ei. O temă dificilă, pe care o abordezi știind...
Autobiografia lui Emir Kusturica, unul dintre cei mai îndrăgiți și nonconformiști regizori contemporani, la Polirom
Publicat prima oară la Belgrad, în octombrie 2010, cu titlul Moartea e un zvon neverificat, volumul Unde sînt eu în toată povestea asta? a apărut în urmă cu câteva zile în colecția Biblioteca Polirom. Volumul este disponibil și în ediție digitală.
Clişeu, crimă, carte
Omenirea parcă nu se mai satură de clişee. Dacă îi întrebi pe indivizi „Cât de mult iubiţi clişeele în politică, modă, literatură?“, cineva o să te ia cu siguranţă la pumni pe stradă. Dacă în timpul bătăii geanta acelui „cuiva“ se va răsturna şi conţinutul i se va împrăştia pe caldarâm, printre obiectele căzute va...
Dacă tot defilează cazul Tanacu pe covorul roşu la Cannes
Am citit cu mare întîrziere Spovedanie la Tanacu şi Cartea judecătorilor de Tatiana Niculescu Bran. Şi pentru alţi întîrziaţi: vă sfătuiesc s-o faceţi pînă veţi vedea filmului lui Cristian Mungiu care va avea premiera mondială sîmbătă, 19 mai, la Cannes (e în competiţia oficială, se intitulează „După dealuri”).
Alecart – O intrare de primă mână pe piaţa revistelor culturale din România
Ceea ce lipseşte spiritului cultural în România, şi anume ieşirea din cercul strâns al autohtonismului şi îndreptarea spre spaţiul cultural din afară, aducerea în prim-plan nu doar a numelor deja consacrate ale criticii sau literaturii române, ci şi a recentelor apariţii editoriale sau a evenimentelor culturale din spaţiul european sau american găsim, nu din întâmplare,...
