10 lecturi
Cei zece magnifici

Cei zece magnifici


Victor Hugo spunea - ,,Cărţile sunt prieteni reci, dar siguri”. Sunt de acord pe jumătate. Am crescut alături de cărţi şi vă pot spune cu mâna pe inimă că da, cărţile care nu mi-au plăcut au fost, într-adevăr, nişte simple obiecte, însă am avut norocul să întâlnesc şi cărţi minunate, care mi-au fost prieteni calzi,...
Cărțile importante sunt ca despărțirile din prea multă dragoste

Cărțile importante sunt ca despărțirile din prea multă dragoste


Întâi te îndrăgostești, trăiești din plin pasiunea, apoi devii un biet obsedat, un sclav al propriei manii. De fiecare dată îți spui că a fost ultima dată. Inevitabil, vine un moment în care trebuie să evadezi dintr-o poveste pentru a sfârși, fără îndoială, în alta. Pentru mine, fiecare vârstă a venit cu o iubire literară....
După ce aş termina cu cele zece, aş mai găsi zece, și tot așa...

După ce aş termina cu cele zece, aş mai găsi zece, și tot așa…


Nu ştiu dacă pot să fac un top ten al cărţilor care m-au marcat fiindcă îmi displac în sine clasamentele şi pentru că mi-ar fi greu să aleg doar zece. După ce aş termina cu cele zece, aş mai găsi zece, şi tot aşa.
O listă subiectivă, nu un top ten

O listă subiectivă, nu un top ten


Dacă amesteci într-un pahar cu apă o anumită cantitate de zahăr, nivelul lichidului din pahar nu crește, fiindcă moleculele zahărului completează spațiile libere dintre moleculele apei – așa procedează Cortázar (mai ales în povestiri), așa strecoară el miraculosul în realul cel mai banal, excepționalul în cotidian.
Stelian Ţurlea: ”Scriu la fel de uşor cronică, roman, poveşti pentru copii”

Stelian Ţurlea: ”Scriu la fel de uşor cronică, roman, poveşti pentru copii”


Am avut din adolescenţă dorinţa de a scrie romane, dar n-am publicat decât foarte târziu, într-o măsură, presupun, şi pentru că eram foarte orgolios şi nu acceptam să renunţ la anumite pagini sau personaje care nu erau acceptate de cenzură.
George Neagoe: ”O carte trebuie să apară la timp”

George Neagoe: ”O carte trebuie să apară la timp”


Scriu ca să nu mor de plictiseală. Scrisul e o activitate cotidiană. Aşa că nu văd nimic spectaculos în a-l practica. Acesta e tabietul meu. Am uitat să scriu cu pixul. Degetele nu mă ascultă. Tastatura îmi place oricum mai mult. Îmi dă o stare vintage. Până la urmă, e o maşină de scris updatată....
Adrian Schiop: Despre cartea mea și cărțile altora

Adrian Schiop: Despre cartea mea și cărțile altora


Scriu ca să mă simt puternic; oamenii obțin senzația asta intrând în competiţii, simţindu-se responsabili, făcând copii, având grijă de un partener. Eu nu știu să am grijă de cineva, fug cât pot de responsabilități – și atunci, ca să ajung la senzația de putere, scriu sau beau.
Lavinia Braniște: Cele mai multe poveşti le trăiesc. Dintre ele apuc să scriu prea puţine

Lavinia Braniște: Cele mai multe poveşti le trăiesc. Dintre ele apuc să scriu prea puţine


Din când în când se întâmplă ca dintre poveştile care trec pe lângă mine zi de zi una să nu-mi dea pace. Mi se înşurubează în minte un personaj sau un loc sau o replică şi nu se dă dusă până când în jurul ei nu reuşesc să construiesc un text.
Andrei Dósa, 10 cărți iubite

Andrei Dósa, 10 cărți iubite


Continuăm seria de articole dedicată preferințelor literare ale scriitorilor români contemporani. Știm că îi iubiți pe Andrei Dósa, dar poate nu știați ce cărți îndrăgește el.
Călător printre cărți și autori

Călător printre cărți și autori


2013 a fost un an bun pentru mine. Mai întîi, am publicat Ce-a vrut să spună autorul (Polirom) în care am adunat 27 din cele mai bune interviuri pe care le-am realizat în ultimul deceniu (pentru revistele 22, Orizont, Dilema veche şi Dilemateca) cu scriitori români din toate generaţiile* (Livius Ciocârlie fiind seniorul, iar...
Lavinia Bălulescu: „Eu scriu la mine-n cap“

Lavinia Bălulescu: „Eu scriu la mine-n cap“


Nu mai am timp să scriu. Nici măcar nu sunt sigură că mai ştiu să scriu. Într-o zi mi-am dezinstalat Word-ul din computer, nu ştiu de ce, pur şi simplu a fost o zi din aia. Şi nu l-am mai instalat. Aşa că nu mai scriu la calculator. De asta, de la o vreme, văd...
„Autoimun“ și cărți de suflet

„Autoimun“ și cărți de suflet


Poezia nu se scrie în vacanțe, ci atunci când ești la volan, sau când speli vasele, sau când auzi un copil explicându-ți cum ar apuca oamenii mâncarea dacă ar avea aripi. Sau când reușești să dai la o parte sutele de aluviuni care te acoperă zilnic și, pentru câteva secunde, poți atinge lumina. Sau când...