Categorie: Scriitori

În spatele ușilor închise

La începutul primăverii, toată lumea a fost luată prin surprindere, nepregătită ca în secolul tehnologiei ajunsă la rafinament să fie doborâtă de o pandemie ce amintea de gripa spaniolă de la începutul veacului trecut. Mulți lideri de opinie s-au exprimat solidar cu cei carantinați, izolați, dar și cu cei cărora meseria le cerea să-și înăbușe fricile ca să se lupte cu temutul virus. Iată textul scris de Pascal Bruckner – autor publicat în țara noastră la Editura Trei – și apărut în presa franceză și apoi și în România, în luna martie.

Continue Reading
Filip Florian, finalist la Premiul Angelus, 2017

Filip Florian se numără printre finaliştii prestigiosului Premiu Literar al Europei Centrale „Angelus, ediţia 2017, cu romanul Zilele regelui (Polirom, 2008, 2012, 2013, disponibil şi în ediţie digitală). Romanul, recompensat cu premiul „Manuscriptum acordat de Muzeul Național al Literaturii Române şi declarat Cartea anului 2008 la Colocviul romanului românesc contemporan, a fost publicat în limba polonă la Editura Amaltea în toamna anului trecut, în traducerea Radosławei Janowska-Lascar.

Continue Reading
Cei zece magnifici

Victor Hugo spunea - ,,Cărţile sunt prieteni reci, dar siguri. Sunt de acord pe jumătate. Am crescut alături de cărţi şi vă pot spune cu mâna pe inimă că da, cărţile care nu mi-au plăcut au fost, într-adevăr, nişte simple obiecte, însă am avut norocul să întâlnesc şi cărţi minunate, care mi-au fost prieteni calzi, nişte prieteni extraordinari care m-au condus cu grijă, fără să mă grăbească vreodată, spre o destinaţie pe care nu o cunoşteam, poate doar să o fi intuit în cele mai frumoase vise, dar la care îmi este acum atât de clar că îmi era menit să ajung - momentul în care aveam să încep să scriu şi să ofer la rândul meu nişte prieteni buni câtorva cititori. Azi, vă voi face cunoştinţă cu zece prieteni de-ai mei, zece dintre cei magnifici.

Continue Reading
Raluca Feher: ”Caut să răsfoiesc locul, nu să îl înghit așa, ca un pelican flămând”

Călătoria în timp există. Muşcă din biscuitul ăsta şi ai ajuns în 1987, intră în labirintul de sub calea ferată suspendată şi eşti în 1956, vorbeşte cu bătrâna asta şi eşti în 1945, ascultă melodia astălaltă şi anul este 1998. (…) Mongolia, deşi în Asia, este mai degrabă o ţară balcanică, un Mordor amuzant de unde au plecat în lume hunii, turcii şi hoardele lui Ginghis. În Mongolia, secolul XXI nu a ajuns, te plimbi într‑un spaţiu la fel de nomad ca locuitorii lui, o țară întreagă alergând haotic între 1300 şi 1980. Cum ţi‑o fi norocul...

Continue Reading
Back to top