Editura Trei şi Librăriile Humanitas vă invită la un dialog pe tema Primului Război Mondial între Margaret MacMillan şi Lucian Boia, miercuri, 16 septembrie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu. Evenimentul este prilejuit de lansarea volumului Războiul care a pus capăt păcii. Drumul spre 1914 scris de Margaret MacMillan şi care inaugurează noua colecţie Istorie a Editurii Trei, coordonată de Livia Szasz. Dezbaterea dintre cei doi istorici va fi moderată de Cătălin Ştefănescu.

Coperta RAZBOIUL care a pus capat pacii F7 --- LOWRES_Page_1Războiul care a pus capăt păcii. Drumul spre 1914 este un magistral tour de force prin istoria şi diplomaţia sfârşitului de secol al XIX-lea şi începutului de secol al XX-lea. Într-un tablou panoramic care reuneşte informaţie istorică atent documentată, analize aplicate, revelaţii din arhive, fragmente de corespondenţă privată, dar şi anecdotică plină de culoare, portretizări expresive şi incursiuni pasionante în antropologia culturală, MacMillan explorează perioada premergătoare izbucnirii Primului Război Mondial, în încercarea de a descifra cauzele care au adus, după o îndelungată perioadă de pace şi prosperitate pe continentul european, la marşul nesăbuit către o conflagraţie de proporţii mondiale.

Războiul care a pus capăt păcii spune povestea modului în care lideri inteligenţi şi de bună credinţă şi-au condus naţiunile pe drumul către catastrofă. Aceste evenimente epice, descrise cu o formidabilă iscusinţă de unul dintre cei mai talentaţi istorici ai epocii noastre, avertizează cu privire la pericolele care apar în momentul în care nu izbutim să anticipăm consecinţele acţiunilor noastre. Debordând de intrigi, însufleţită de istorisiri fascinante şi captivantă prin observaţiile personale ale autoarei, aceasta este una dintre cele mai bune cărţi pe care le-am citit vreodată pe tema cauzelor Primului Război Mondial. – Madeleine Allbright, fost secretar de stat al Statelor Unite

Scris cu vervă, într-un stil alert şi captivant, volumul reuşeşte rara performanţă de a se adresa cu aceeaşi relevanţă unei palete largi de cititori, cucerind deopotrivă interesul specialiştilor, pe cel al pasionaţilor de istorie, diplomaţie, relaţii internaţionale, ştiinţe socio-politice şi militare, dar şi al publicului larg. O carte de proporţii epice, alcătuită nu numai cu acribia istoricului, dar şi cu gândirea eliberată de clişee a analistului contemporan, interesat de comparaţii şi arcuri peste timp, a cărei poveste fascinantă se derulează, spre deliciul lectorului, în ritmul sincopat al unui roman de capă şi spadă.

Iată ce scrie Margaret MacMillan despre România în pragul Primului Război Mondial:

În România, unde, potrivit mitului naţional, locuitorii ţării erau un popor latin, descendent al legiunilor romane, Bucureştiul aspira să fie Parisul Balcanilor. Clasele superioare, care vorbeau franceza şi purtau cele mai noi articole de îmbrăcăminte franţuzeşti, erau admiratoare înfocate ale „Parisului de noapte“, după cum a spus un ager jurnalist rus. Leon Troţki, exilat din Rusia din cauza activităţilor sale revoluţionare, a stat la Bucureşti în calitate de corespondent, semnând cu pseudonim, pentru un important ziar din Kiev. Femei elegante şi ofiţeri de armată extraordinar de bine îmbrăcaţi se plimbau agale pe bulevardele Bucureştiului, scria el, iar la intersecţii, erau amenajate pissoir‑uri, exact ca la Paris. Însă diferenţele erau mult mai mari decât asemănările, de la taximetriştii eunuci (provenind dintr‑o sectă în care bărbaţii erau castraţi după ce făceau doi copii), până la ţiganii care cântau la vioară în cluburi de noapte sau copiii desculţi care cerşeau pe străzi.