Flăcările iadului dantesc, Mickey Mouse și bioterorismul

Flăcările iadului dantesc, Mickey Mouse și bioterorismul

Ați luat vreodată în copilărie untură de pește? Are un gust oribil, dar până la urmă face bine. Cam așa am simțit și cu Inferno – cea mai recentă producție literară marca Dan Brown – o carte de vacanță care continuă aventurile citadine ale unui personaj deja cunoscut: profesorul Robert Langdon.

Mappa dell Inferno, de Botticelli, inspirată de Divina Commedia a lui Dante Alighieri

O carte mult așteptată, la a cărei facere Dan Brown a lucrat peste trei ani, Inferno ne duce într-o călătorie dantescă, la Florența, apoi la Veneția și Istanbul, pentru dezlegarea unei șarade de care depinde soarta umanității. Sună cunoscut, nu? Linia roșie este aceeași ca la Codul lui Da Vinci și Simbolul pierdut. Profesorul de istoria artei și simbolistică Robert Langdon trebuie să desfacă ițele încurcate de alții, să salveze omenirea și să se retragă discret în biroul lui de la Harvard.

Să trecem la acțiune, zic!

Suntem la Florența, unde Langdon se trezește pe un pat de spital, fără să știe cum a ajuns acolo și nici ce a făcut în ultimele 36 de ore. În plus, dramatic, ceasul lui cu Mickey Mouse, primit în dar de la părinți cu epoci în urmă, i-a dispărut de la încheietură. Damn!

În scenă intră medicul Sienna Brooks, care îi dă primele informații despre starea sa, dar nu apucă să temine căci apare Vayentha – o zeiță grizonată în costum de piele – care împușcă tot ce mișcă. Langdon și Sienna reușesc să scape și de aici începe cursa infernală. Acasă la Sienna, ei descoperă un dispozitiv futurist ascuns în haina profesorului, care proiectează o imagine a celebrei picturi Mappa dell Inferno, de Botticelli, inspirată de Divina Commedia a lui Dante Alighieri.

Așa ajungem la adevărata amenințare: Betrand Zobrist, un biochimist genial, creatorul unui virus letal cu efect asemănător ciumei medievale care  a decimat o treime din populația Europei într-un timp record. Zobrist își întemeiază ideologia transhumanistă (care e reală!) pe matematica malthusiană, care a prevăzut creșterea exponențială a populației și diminuarea galopantă a resurselor. El vrea doar să salveze lumea, prin propriile metode.

Urmărirea reîncepe și abia după câteva zeci de pagini în care aflăm care sunt cele mai atractive palate, grădini, statui și biserici din Florența, mai apar informații interesante – cam acesta e ritmul cărții. Nu știu prin ce mecanism, dar Brown reușește să-l facă pe cititor să suporte aceste interludii ca să vadă în ce se mai bagă Langdon. Vă las să descoperiți singuri restul poveștii, nu vreau să stric boarea de mister care învăluie călătoria dantescă a profesorului și a partenerei sale blonde – căci ați înțeles, Langdon are mereu nevoie de o muză.

Ce să aibă nou Inferno ca să merite orele de lectură? Păi, ca să încep cu veștile bune, scriitura e o idee mai bună, mai exersată pe alocuri, dar nu e impresionantă. O altă veste bună e că în subtext este vorba despre o problemă care chiar preocupă liderii mondiali – suprapopularea planetei și pericolul în care se află generațiile următoare din cauza epuizării unor resurse esențiale. Pe mine m-au amuzat și cele câteva idei neortodoxe ale autorului și vă dau doar două exemple: muza blondă nu e blondă, iar Zobrist își cucerește adepți de ambe sexe după o noapte de amor sălbatic.

Vestea proastă e ca n-am scăpat de descrierile didactice, parcă preluate din ghidurile de pe vremea bunicii, nici de clișee, nici de referințele istorice care dau patina de prețiozitate și nici de inflația de adjective care ar face invidios orice elev de-a cincea. Mă întreb dacă primăria Florenței are vreun contract cu Brown…căci nu prea mai aveți nevoie de ghid turistic dacă citiți prima jumătate a cărții. A omis doar taxele de intrare, în rest găsiți totul.

Dan Brown e celebru de la Codul lui Da Vinci, care l-a consacrat drept autorul de romane care te țin în alertă, dar din care nu prea rămâi cu nimic după ce le-ai terminat. Dacă vreți literatură în sensul primar al termenului, Inferno nu se califică. Dacă vreți o carte cu care să petreceți un weekend provocator, amuzant și incitant, atunci da, Inferno e alegerea perfectă.

P.S. Eu am citit cartea în format electronic, în engleză. Puteți avea răbdare până la lansarea traducerii românești – pentru care puteți plasa pe elefant.ro o comandă cu livrare în 26 august, sau, dacă sunteți curioși ori vreți să aveți cartea cu voi în vacanță, puteți lua volumul în engleză de aici.

Back to top