Gabriela Adameşteanu debutează în Germania

Gabriela Adameşteanu debutează în Germania

În perioada 12-15 martie 2013, Gabriela Adameşteanu va participa, la Berlin şi Leipzig, la patru evenimente dedicate apariţiei în limba germană a romanului Drumul egal al fiecărei zile / Der gleiche Weg an jedem Tag, la editura Schöffling din Frankfurt, în traducerea  lui Georg Aescht. Evenimentele sînt organizate şi susţinute de editura Schöffling, Literaturhaus din Berlin, Forumul Româno-German şi Institutul Cultural Român din Berlin. Drumul egal al fiecărei zile este primul volum al Gabrielei Adameşteanu tradus în Germania.

În Berlin, romanul va fi prezentat azi, la ora 20.00, la sediul Literaturhaus (director Ernest Wichner), în prezenţa redactorului de carte, Sabine Baumann, şi a autoarei. Moderatorul întînirii va fi Georg Aescht. Miercuri, 13 martie, la ora 18.30, la sediul Ambasadei României din Berlin, Gabriela   Adameşteanu şi Doina Ruşti vor suţine o lectură publică din cărţile recent apărute în limba germană, alături de traducătorii acestora.

În Leipzig, Drumul egal al fiecărei zile / Der gleiche Weg an jedem Tag va fi prezentat publicului joi, 14 martie, la ora 18.00, la sediul naTo. International literature, şi vineri, 15 martie, începînd cu ora 11.00, la Café Europa, în prezenţa autoarei. Moderatoarea discuţiei va fi Sabine Baumann, iar  traducătoarea – Eva Ruth Wemme. Cu prilejul ambelor prezentări, vor avea loc şi lecturi publice din ediţia germană a romanului.

Drumul egal al fiecărei zile a apărut la Cartea Românească în 1975 si a primit  Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România şi premiul Academiei Române. Reeditat în România de cinci ori (1979, 1992, 2004 şi 2008 – la Editura Polirom), a mai fost publicat în franceză (Gallimard), italiană (Cavallo di Ferro) şi bulgară (Balkani). Versiunea franceză, apărută  în 2009 sub titlul Vienne le jour, în traducerea lui Marily Le Nir, a fost  nominalizată la Premiul Jean Monnet pentru Literatură Europeană.

„Gabriela Adameşteanu excelează în descrierea intruziunii politicului în viaţa intimă. Vienne le jour amestecă cu abilitate cronica istorică şi  povestea unei educaţii sentimentale şi politice. Adameşteanu reuşeşte să ne facă să simţim aproape fizic promiscuitatea sufocantă, nevoia vitală de singurătate, cu accente care o amintesc pe Virginia Woolf. Un frumos portret de femeie în pragul maturităţii, asupra căreia planează umbra maşinăriei totalitare. (Le Monde)

„Magistral compus, romanul ni se înfătişează ca un fel de tablou monocrom, cenuşiu. Subtilitatea privirii autoarei, capacitatea ei de a face simtiţă o apăsare intima îl cruţă pe cititor de plictiseala pe care monotonia descrisă ar putea-o genera. Dimpotrivă, prin forţa evocatoare pe care o atinge, Gabriela Adameşteanu face din Letiţia mai mult decît un personaj – un mit. Cel al opresiunii care nu-şi rosteşte numele, oriunde s-ar instala. (Le Matricule des Anges, iulie-august 2009)

„Cu o luciditate pe alocuri feroce, însă mereu temperată de sensibilitatea sa participativă, autoarea disecă impulsurile, temerile, ambiţiile, sentimentele, acţiunile unei femei autentice, pentru a schiţa, cu o precizie chirugicală a gîndirii şi delicateţe a exprimării, portretul coerent, sincer şi literar al unui suflet pe care ar fi reductiv să-l numim doar feminin – pentru că Letiţia Branea sîntem noi toţi, orice om care îşi caută propriul drum şi îşi doreşte cu încăpăţînare să trăiască şi să iubească, în ciuda durerii şi fricii“. (La Stampa)

„Principala notă a romanului Gabrielei Adameşteanu, Drumul egal al fiecărei zile, este aceea de revoltă a unei adolescente împotriva unei lumi provinciale, cu ritualuri ce nu pot fi schimbate, absolut previzibilă, în care nu-şi poate găsi locul. Studiile universitare par să-i împlinească visul de a trăi în metropolă (Bucureşti), unde posibilităţile de aventură sînt multe. Totuşi, oraşul vrăjit ascunde multe pericole, iar perspectivele libertăţii par destul de restrînse: protagonista este controlată, ţinută la distanţă din cauza situaţiei familiale, care o face suspectă în ochii multora…“ (Alias, supliment cultural al ziarului Il Manifesto).

Back to top