În perioada 7-17 octombrie 2013, Ioan T. Morar îşi va întîlni cititorii din Bucureşti, Timişoara, Arad şi Lugoj cu prilejul lansării romanului Negru şi Roşu, apărut de curînd în colecţia Fiction Ltd. a Editurii Polirom, dar şi în ediţie digitală.
Georgian Nicolau este un tînăr promiţător: elev fruntaş al Liceului Militar din Câmpina, admirat de colegi şi apreciat de profesori, îşi doreşte cu ardoare o carieră de ofiţer. Aceasta l-ar ajuta să se rupă de trecutul său, de colonia de ţigani din care provine şi de casa mizeră în care au rămas mama şi fraţii săi. Nimeni nu-i ştie secretul şi nici nu-l poate bănui, căci Georgian are tenul deschis la culoare şi ochi albaştri şi, în plus, şi-a inventat un trecut de român. Iar visul i se îndeplineşte. Georgian urcă pe scara ierarhică, participă la cucerirea Odessei şi ajunge chiar un apropiat al idolului său, mareşalul Antonescu. Însă trecutul pe care s-a străduit atît de mult să-l ascundă îl ajunge din urmă cînd mama şi sora sa sînt deportate în Transnistria, împreună cu mulţi alţi ţigani, din ordinul mareşalului. Atunci Georgian va trebui să ia o decizie, iar viaţa lui îşi va schimba cursul odată cu istoria.
Georgian Nicolau este un tînăr promiţător: elev fruntaş al Liceului Militar din Câmpina, admirat de colegi şi apreciat de profesori, îşi doreşte cu ardoare o carieră de ofiţer. Aceasta l-ar ajuta să se rupă de trecutul său, de colonia de ţigani din care provine şi de casa mizeră în care au rămas mama şi fraţii săi. Nimeni nu-i ştie secretul şi nici nu-l poate bănui, căci Georgian are tenul deschis la culoare şi ochi albaştri şi, în plus, şi-a inventat un trecut de român. Iar visul i se îndeplineşte. Georgian urcă pe scara ierarhică, participă la cucerirea Odessei şi ajunge chiar un apropiat al idolului său, mareşalul Antonescu. Însă trecutul pe care s-a străduit atît de mult să-l ascundă îl ajunge din urmă cînd mama şi sora sa sînt deportate în Transnistria, împreună cu mulţi alţi ţigani, din ordinul mareşalului. Atunci Georgian va trebui să ia o decizie, iar viaţa lui îşi va schimba cursul odată cu istoria.
„O fabulă morală care vorbeşte despre eterna fragilitate a fiinţei umane strivite de mecanismele devoratoare ale Istoriei“, spune Mircea Mihăieş.
Programul turneului de carte este următorul:
Bucureşti: luni, 7 octombrie, ora 18.00, la Librăria Bastilia (Piaţa Romană nr. 5). Prezintă, alături de autor: Dan C. Mihăilescu, Mircea Mihăieş.
Timișoara: marţi, 15 octombrie, ora 18.00, Librăria Cartea de Nisip (Victor Vlad Delamarina nr. 1). Prezintă, alături de autor: Cornel Ungureanu, Mircea Mihăieş, Daniel Vighi.
Arad: miercuri, 16 octombrie, ora 18.00, Librăria Corina din Arad (Str. Mihai Eminescu). Prezintă, alături de autor: Mircea Mihăieş.
Lugoj: Joi, 17 octombrie, ora 17.00, Galeria Pro Arte Lugoj (Str. Al. Mocioni Nr. 1). Prezintă, alături de autor: Mircea Mihăieş, Cristian Ghinea, Dorin Murariu.
Ioan T. Morar (n. 13 aprilie 1956, Şeitin, judeţul Arad) a absolvit, ca şef de promoţie, în 1981, Facultatea de Filologie a Universităţii din Timişoara, secţia română-franceză. În perioada 1981-1986 a fost profesor de limba şi literatura română la Liceul Industrial Textila din Lugoj. Din 1987 devine redactor al revistelor Viaţa studenţească şi Amfiteatru. După 1989 lucrează la Cuvîntul şi Alianţa Civică. Între 1990 şi 1991 este redactor-şef la Varietăţi, TVR, de unde pleacă prin demisie. Este membru fondator al Academiei Caţavencu. Din toamna anului 2004 pînă în 2009 este şi senior editor la Cotidianul. A realizat mai multe emisiuni de televiziune, activînd, pînă în 1996, în grupul Divertis. În 2010 a fost numit consul general la Marsilia, funcţie din care a fost schimbat în 2012. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România.
A publicat volumele de versuri: Vară indiană (Albatros, Bucureşti, 1984; volum distins cu premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor), Fumul şi spada (Cartea Românească, Bucureşti, 1989), Şovăiala (Brumar, Timişoara, 2000; volum distins cu premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor), Neruşinarea (Brumar, Timişoara, 2003) şi Paloarea (Brumar, Timişoara, 2010). Poeziile sale au fost traduse în engleză, franceză, polonă, spaniolă şi maghiară, în antologii şi reviste culturale.
La Editura Polirom a mai publicat Lindenfeld (ed. I, 2005; ed. a II-a, 2006; ed. a III-a, 2013; roman distins cu Premiul Naţional de Proză al Ziarului de Iaşi) şi Cartea de la capătul lumii. Noua Caledonie: la un pas de Paradis (2007).