În această săptămînă, disponibil în librăriile din toată ţara şi pe www.polirom.ro, volumul Lebăda cu două intrări de Nora Iuga, cu o prefaţă de Alexandru Matei, aflat la a doua ediţie, a apărut în colecţia Fiction Ltd. a Editurii Polirom. Este jurnalul încărcat de poezie şi emoţie al unei femei care demonstrează că dragostea şi erotismul nu sînt şi nici nu trebuie condiţionate de vîrstă sau de vreun obstacol pus în cale de viaţă.

Lebada cu doua intrari-Fiction Ltd-800px„Densitatea textului Norei Iuga integrează nu doar voci, frînturi de cotidian, poezie, ci şi trup, mult trup. Şi sex. Nu întîmplător: sexul – pulsiunea primară – nu cunoaşte limita ordinii venite de undeva de sus. Textul nu este nimic altceva decît replica literară a inconştientului: o producţie care nu cunoaşte legea ca ordine venită de sus, impusă din afară, ci care se desfăşoară vital, impulsiv… Nicăieri n-a provocat Nora Iuga mai mult cititorul la lectură ca în Lebăda cu două intrări. Autoarei Nora Iuga îi place să se joace. Nu-i dă mîna să-şi ţină prea mult cititorul la respect. Nora Iuga este un scriitor lumesc. De-a lungul unei opere, Nora Iuga a alternat jocuri, joacă, a făcut un joc de fort-da cu propriul ego (traducînd multe cărţi, în umbra cărora s-a aşezat). Dintre toate piesele acestui puzzle, Lebăda cu două intrări rămîne proiectul ei literar cel mai radical. Clipa în care ninsoarea de iarnă, ploaia de mai, cromatica agonică de toamnă şi clipoceala de vară s-au revoltat. Trebuie să admit, avem aici un text extrem(ist). La cît de balcanică şi romantică ne este literatura, codul roşu înscris în Lebăda cu două intrări poate fi anunţat ca eveniment major la toate «posturile de radio şi televiziune» din limba română.” (Alexandru Matei)

 

Iată un fragment în exclusivitate pentru voi:

 

”de cînd ai plecat m-am mutat pe altă emisferă unde scheletele elefanţilor se reproduc în singurătate ce ştiu eu poate ai un sex electronic o mică orchestră de buzunar cred tot ce mi se spune cum cred în dumnezeu nu pot să mai ies din sfera ta de gravitaţie cuţitul şi furculiţa şi mărul dinţii care mestecă te mestecă pe tine numai aşa îmi reprezint infinitul zăpada absolută pe crestele bucegilor paşii celor care au trecut pe aici toţi paşii au rămas în călimara din clasa a doua tocul de lemn mîinile unei fetiţe împletindu-şi codiţa neştiind că peste şaizeci de ani o s-o fugărească foarfeci prin toate odăile şi unde mai pui că vin şi alegerile şi ei te tot împing de la spate să te implici tocmai acum cînd peştii plutesc morţi pe suprafaţa apei cînd el a adormit de mult fără să-i mai fi simţit gîndul şi              mîine se duce la atelier amestecă vopselele şi se gîndeşte la monada aia prea strîmtă pentru mine trupul lui mă respinge ca pe un transplant incompatibil dar e bun e îngrozitor să nu poţi învinui ceva ce pierzi şi nici pe tine nici pe dumnezeu să nu poţi învinui nimic ca într-o lume a morţilor ne trimiteam scrisori sînt bine ora 16,30 mă duc la vernisajul lui doris ora 17,30 beau un vin ora 18,30 dionysos şi apollo îşi împletesc pletele în ora albastră seara dincolo de parapet e tentaţia maximă cînd urcă febra             ce fac cu florile trebuie să le dau jos să desfac sîrmele de care sînt ancorate cît efort pentru              să nu uit pisica a mai căzut o dată din balcon cînd cu vrabia n-a păţit nimic ca nevasta lui petre stoica auzi să rămîi agăţat în plop şi să fii dat jos cu scara de pompieri ca să mori după trei ani de cancer morţile sînt ca mijloacele de transport ce frică mi-a fost întotdeauna să zbor din balcon poţi vedea un cîine un om beat trei copii se duc la şcoală alteori mîinile vor să apuce obiecte un cuţit un ciocan incizia strivitul fac zgomote scot sunete serafice ca urina drogatului aurie arcuită înaltă în gang la sibiu lîngă cinematograful corso îl iubesc mai mult pe hîrtie decît în pat mă dau în vînt după gîndurile mele el n-are spermă are cerneală              coboram în oraşul de jos pe strada azilului bolboroseala asta continuă în vîntul de gheaţă a lui aprilie şi cerşetorii la fel ca mine cu mîna întinsă de fapt drumul era închis de la început nenorocitul ăla din fiesta lui hemingway iubea cu disperare o femeie şi nu o putea avea pentru că venise un glonţ de undeva şi s-a dus fericirea aşa şi cu femeia de şaptezeci de ani îşi piaptănă părul îşi face buzele schiţează cîteva zîmbete repetă un rol profiterol la cofetăria hotelului profit de rol uite ce face cuvîntul pătează hîrtia îmi iese din sex un şir de bastonaşe şi găurele ca la facerea lumii la facerea scrisului bărbaţi şi femei cam aşa IO IO IO IO – IO mircea mare voievod cum credeam în clasele primare că IO e EU expuşi mereu unei ploi de meteoriţi sub acţiunea unei energii exterioare eu devin toate pronumele personale de-a valma              mă rătăcesc mă înstrăinez de mine”

 

În această lună, Nora Iuga, una dintre cele mai apreciate poete din ţară, va publica un nou volum de poezie, ascultă cum plîng parantezele, în curs de apariţie la Editura Cartea Românească.

Nora Iuga, poetă, prozatoare şi traducătoare, membră a Uniunii Scriitorilor din România. Autoare a mai multor volume de poezie –Vina nu e a mea (1968), Captivitatea cercului (1970), Scrisori neexpediate (1978), Opinii despre durere (1980; Premiul USR), Inima ca un pumn de boxeur (1982, 2000), Piaţa cerului (1986), Cîntece (1989), Dactilografa de noapte (1996; Premiul USR), Autobuzul cu cocoşaţi (2002), Cîinele ud e o salcie (2013) – şi de proză – Săpunul lui Leopold Bloom (1993, 2007; Premiul USR), Sexagenara şi tînărul (2000, 2004, 2012; Premiul USR; Premiul revistei Cuvîntul), Fasanenstraße 23 – O vară la Berlin (2001), Hai să furăm pepeni (2009, 2015), Berlinul meu e un monolog (2010), Harald şi luna verde (2014) –, precum şi a poemului-roman Fetiţa cu o mie de riduri (2005; Premiul revistei Cuvîntul). În 2007 a primit Premiul Friedrich Gundolf, oferit de Deutsche Akademie für Sprache und Dichtung, o distincţie acordată celor care aduc servicii speciale în promovarea literaturii germane în lume. I s-au tradus romaneleSexagenara şi tînărul (Germania, Spania, Italia, Franţa, Slovenia, Bulgaria), Săpunul lui Leopold Bloom (Bulgaria), Hai să furăm pepeni(Bulgaria) şi volumele de poezie Capricii periculoase (antologie, în Germania şi Slovenia), Autobuzul cu cocoşaţi (Germania), Poem de octombrie (Germania), Inima ca un pumn de boxeur (Franţa), O inimă venind pe picioroange (Elveţia).