de Florin TUDOSE
Orice psihoterapeut știe că singurul mecanism de apărare care nu creează patologie este umorul. Se pare că scriind Magazinul de Sinucideri Jean Teulé a intuit perfect acest lucru.
Cartea este cu siguranță un veritabil bestseller, mustind de prospețime și uimind mereu cititorul prin intertextualitatea excelent folosită și prin simularea romanului de ficțiune care se petrece într-un viitor îndepărtat, pentru a face un portret sarcastic societății contemporane, consumatoristă și lipsită de orizont spiritual.
Tema dramatică, dar și absurdă a sinuciderii este bagatelizată și ridiculizată cu incredibil curaj, în așa fel încât frica cea mare, depresia și neantul sunt pur și simplu spulberate. Cititorul se simte eliberat odată cu toate personajele cărții, în special cu membrii familiei Tuvache, de negustori ai morții purtători de prenume ale unor sinucigași celebri: tatăl – Mishima (Yukio Mishima), mama – Lucrèce (Lucretia, soția ultimului rege roman), Marylin (Monroe), Vincent (evident Van Gogh) și Alan (Vega).
Deși rafinat, umorul lui Jean Teulé te copleșește progresiv și magnetic, te învăluie ridicându-ți tonusul energetic și creându-ți o stare de confort spiritual deplin. Este motivul pentru care odată începută, cartea nu poate fi sub nici un motiv lăsată din mână până la ultima pagină. Scriitorul se dovedește un șaman, care prin incantație transformă întunericul în lumină și disperarea în speranță.
Dacă mai era nevoie, finalul surprinde încă o dată cititorul, care trebuie să se gândească de acum încolo serios dacă îngerii nu sunt cumva creaturi care aduc veselia. Autorul necunoscut până acum publicului românesc va deveni cu sigurață un nume de referință.