Şi în 2013, Editura Cartea Românească va continua publicarea celor mai valoroase manuscrise propuse de autorii români contemporani. Proză, poezie, critică literară, memorii ale autorilor consacraţi, dar şi debuturi vor încerca să cucerească piaţa editorială şi să obţină cât mai multe cronici şi premii literare. În cursul lunii martie, Cartea Românească va anunţa rezultatele Concursului de Debut al editurii.

Iată cîteva dintre romanele pe care Cartea Românească le va edita în 2013:

Doru Pop, O telenovelă socialistă: o carte scrisă la persoana întâi, de o autenticitate aproape sălbatic. Volumul acoperă douăzeci de ani din comunism, din anii ’70 până în 1989. Sub pretextul unei ultime scrisori a tatălui către fiu, se reconstituie copilăria şi adolescenţa în România comunistă, din fragmente reale şi imaginate, obligate să completeze un puzzle al memoriei pierdute.

Liliana Corobca, Kinderland: romanul reprezintă povestea a trei copii, ai căror părinţi lucrează în străinătate. Universul unui  sat moldovenesc contemporan, aproape în paragină, populat mai mult de copii şi bătrâni, este văzut din perspectiva unei fetiţe de 12 ani.

Lavinia Bălulescu, La mine-n cap: Aprilie este o fata care nu este niciodată singură. Însoţită de un alter ego feminin, copil şi femeie într-un trup prea strâmt, ea joacă,  în spectacolul fantastic de  început şi sfârşit de lume, rolul plin de riscuri şi eşecuri al supravieţuirii.

Tot la Cartea Românească vor apărea două volume importante pentru genul memorialistic:

Călin Hentea, Memorii în bocanci: o relatare pasionantă şi dezinhibată despre intimităţile organismului militar românesc, mai puţin accesibile şi cunoscute publicului larg. De asemenea, constituie o premieră în literatura memorialistică românească post-decembristă, deoarece cuprinde primele confesiuni provenind direct din interiorul organismului militar de după 1990.

Leo Butnaru, Lista basarabeană. Copil la ruşi. Volumul inserează romanul memorialistic Copil la ruşi, eseul psiho-filozofic Românii şi Enciclopedia sufletului rus, afin fiindu-i compendiul Gombrowicz: idei (şi) pentru realitatea românească, plus exegeza eseistică Lista basarabeană, despre tragica perioadă de colonizare prin care au trecut românii dintre Prut şi Nistru după 28 iunie 1940.

Secţiunea Critică/Istorie literară/Eseu este completată de:

Liana Cozea, Al doilea eu. Al doilea Eu – acel Eu intim care se reflectă în paginile de confesiuni, memorii şi jurnale ale unor scriitoare, spirite academice şi figuri marcante ale societăţii româneşti interbelice şi contemporane: Maruca Cantacuzino Enescu, Nina Cassian, Gabriela Melinescu, Ioana Em. Petrescu, Alice Voinescu –, este privit şi analizat cu fineţe şi empatie de Liana Cozea.

Mircea Anghelescu, Poarta neagră. Închisoarea în viaţa şi opera scriitorilor români. Studiul debutează cu o privire rapidă asupra fenomenului recluziunii reflectat în documentele din sec. XVI-XVIII, continuă cu închisoarea „romantică“, din sec. XIX, în viaţa şi opera scriitorilor: Russo, Bolliac, Alexandrescu şi a militanţilor socialişti sau naţionalişti: Gherea, Stere, pentru a acorda cel mai mare spaţiu – „carceral“ – scriitorilor interbelici: Arghezi, N.D.Cocea, Geo Bogza, Dragoş Protopopescu, Zaharia Stancu etc.

În afara colecţiilor remarcăm volumul lui Peter Demeny, Ghidul ipocriţilor. Părintele ipocrit, copilul ipocrit, profesorul ipocrit, politicianul, moderatorul ipocrit, persoana publică ipocrită – pe toţi i-am întîlnit şi pe toţi i-am detestat cel puţin odată Cartea aceasta este un ghid care ne ajută să ne orientăm în lumea ipocriţilor (care este, de ce să negăm, şi lumea noastră uneori) plină de hăţişuri şi de tenebre sufleteşti şi spirituale.

Tot la Cartea Românească vor apărea volume de poezie semnate de Sorin Mărculescu, Partea din toate (Carte singură VI); Constantin Abăluţă, Tot atât de liber; Nora Iuga, cîinele ud e o salcie; Bogdan Coşa, O formă de adăpost primară; Adrian Popescu, Costumul negru; Vasile Igna, Locuri pustii.