La cea de-a XXIV-a ediţie a Tîrgului de Carte Gaudeamus, colecţia Biblioteca Polirom (coordonator Bogdan-Alexandru Stănescu) îşi întîmpină fanii cu cele mai aşteptate traduceri din literatura universală, cei mai îndrăgiţi scriitori ai lumii, cele mai rîvnite titluri, toate la reducere (10-20%).

Fie că vorbim de cărți esențiale ale literaturii lumii – semnate de clasici precum Aldous Huxley și Stefan Zweig sau de nume mari ale literaturii universale, dintre care îi amintim pe Gao Xingjian (Premiul Nobel pentru Literatură, 2000), Don DeLillo, Ngũgĩ wa Thiong’o, Elif Shafak și Salman Rushdie –, fie că vorbim de vocile și tendințele noi din literatura universală de astăzi – Ian McGuire, Serge Joncour, Catherine Poulain, Philippe Besson, Mia Couto, Attila Bartis, Paolo Cognetti, Benedict Wells –, noile traduceri intrate în portofoliul colecţiei Biblioteca Polirom îşi aşteaptă cititorii la standul editurii, în perioada 22-26 noiembrie 2017.

Două cărți-eveniment la Gaudeamus 2017: Born to Run, de Bruce Springsteen, autobiografia legendarului star rock, și volumul Acuzaţia, de Bandi (Licuriciul, scriitor disident care locuiește în Coreea de Nord), singurele proze din literatura contemporană nord-coreeană care au ajuns să fie cunoscute în Occident.

Noi ediții din cărțile laureatului Premiului Nobel pentru Literatură 2017, Kazuo Ishiguro, se vor găsi la standul Editurii Polirom din cadrul Gaudeamus 2017. Fanii scriitorului englez de origine japoneză, unul dintre autorii cei mai reprezentativi ai colecției „Biblioteca Polirom”, îi pot întîlni la standul nostru pe traducătorii săi  în limba română: Magda Teodorescu, Rodica Ștefan, Vali Florescu, Radu Paraschivescu, Mihai Moroiu.

Editura Polirom participă la Gaudeamus 2017 cu peste 1000 de titluri, toate aflate la reducere (10-20%). Programul nostru complet de evenimente, aici.

HIGHLIGHTS Biblioteca Polirom la Gaudeamus 2017

Cele trei fiice ale Evei, de Elif Shafak, un roman magistral care „pendulează între Istanbul şi Oxford, într-o fascinantă explorare a credinţei şi prieteniei, a lumii bogaţilor şi săracilor şi a conflictului devastator dintre tradiţie şi modernitate.” (The Independent). Traducere din limba engleză şi note de Ada Tanasă. În drum spre casa unor prieteni, unde e invitată la cină, Peri – soţie casnică şi mamă a trei copii – este pusă în faţa unui fapt neplăcut: îi este furată geanta de pe bancheta din spate a maşinii. Reuşind s-o recupereze şi cercetîndu-i cu mîini tremurătoare conţinutul, dă peste o poză polaroid din anii de studenţie la Oxford, ce are în centru un profesor charismatic şi nonconformist înconjurat de trei studente. Imaginea îi readuce dintr-odată în minte trecutul: mai întîi familia scindată, apoi anii de studenţie la Oxford, unde se împrieteneşte cu Shirin, o englezoaică-iraniană atee, şi cu Mona, o americancă-egipteană religioasă. Trei tinere aduse împreună de capriciile sorţii, Shirin, Mona şi Peri sînt Păcătoasa, Credincioasa şi Nehotărîta, care încearcă să treacă peste diferenţe şi prejudecăţi şi să-şi găsească locul într-o lume din ce în ce mai ameninţătoare.

Casa Golden, de Salman Rushdie, un tur de forţă narativ, un roman cosmopolit, un roman al globalizării în decor newyorkez, un roman despre identitate şi destin, traducere din limba engleză şi note de Dana Crăciun. În agitatul şi aglomeratul New York există un spaţiu liniştit şi plin de farmec unde tînărul René, regizor aspirant, duce o viaţă plăcută şi liniştită. Asta pînă în ziua cînd în cartier se mută o familie ciudată, alcătuită din patru bărbaţi – un tată vîrstnic şi cei trei fii ai săi – ce folosesc nume romane ca să-şi ascundă originile şi trecutul. Cei patru Golden stîrnesc interesul viitorului cineast, căci această familie exorbitant de bogată ascunde taine uluitoare: legături vechi cu lumea interlopă din India, dezechilibre psihice, dezorientări sexuale.

Acuzaţia, de Bandi, singurele proze din literatura contemporană nord-coreeană care au ajuns să fie cunoscute în Occident, traducere din limba coreeană şi note de Iolanda Prodan. Plasate în Coreea de Nord a sfîrşitului de secol XX, în perioada conducerii lui Kim Il-sung şi Kim Jong-il, cele şapte proze cuprinse în Acuzaţia spun povestea unor oameni ce trăiesc sub un straniu şi îngrozitor regim dictatorial. Personajele acestor povestiri provin din medii sociale foarte diferite, însă indiferent de emoţiile şi trăirile lor, e ceva ce atrage atenţia în atmosfera fiecărei povestiri: teroarea, frica ineluctabilă ca parte a existenţei. Bandi (Licuriciul, în coreeană) este pseudonimul unui scriitor disident care trăieşte în Coreea de Nord. Scrise între 1989 şi 1995, povestirile din volumul Acuzaţia sînt singurele proze din literatura contemporană nord-coreeană care au ajuns să fie cunoscute în Occident. Scoase pe ascuns din ţară în 2013, publicate în Coreea de Sud în 2014, povestirile care alcătuiesc această antologie au fost traduse în 20 de limbi.

Born to Run, autobiografia legendarului star rock Bruce Springsteen, traducere din limba engleză şi note de Mircea Pricăjan. „Bruce Springsteen este bardul visurilor pierdute ale Americii.” (The Economist). Rareori un artist şi-a istorisit viaţa cu atît de mult talent narativ şi forţă evocatoare. La fel ca în cîntecele sale („Thunder Road”, „Badlands”, „Darkness on the Edge of Town”, „The River”, „Born in the USA”, „The Rising”, „The Ghost of Tom Joad”, pentru a aminti doar cîteva), în autobiografia lui Bruce Springsteen găsim acea doză de lirism care l-a consacrat pe scena muzicală a lumii, dar şi înţelepciunea unui om care a ştiut să reflecteze profund la experienţele prin care a trecut în viaţă. Cu o candoare dezarmantă, Bruce Springsteen spune pentru prima dată povestea frămîntărilor personale care i-au inspirat cele mai bune compoziţii muzicale.

Maimuţă şi esenţă, de Aldous Huxley, un roman „inteligent, zguduitor, profund, original… O viziune teribilă a unui viitor încă posibil” (Anthony Burgess), traducere din limba engleză şi note de Ona Frantz. Au trecut mulţi ani de la al Treilea Război Mondial. Elegantul şi candidul doctor Poole debarcă, alături de o echipă de exploratori, într-o Californie fantomatică, răvăşită de suflul deflagraţiei nucleare. Aici găseşte rămăşiţele unei umanităţi înstrăinate, pline de mutanţi, supuse unor idoli însetaţi de sînge, o civilizaţie pustiită unde prea puţinii supravieţuitori trăiesc după o nouă lege, care spune că nu poţi iubi decît o dată pe an. Curajoşii şi revoltaţii care îndrăznesc să evadeze sînt supuşi torturii şi eliminaţi. Maimuţă şi esenţă dezvăluie pictural perspectivele şi detaliile unei lumi stranii şi neaşteptate, dar deloc improbabile, anunţate în celebrul roman distopic Minunata lume nouă.

O undiţă pentru bunicul meu, de Gao Xingjian, laureatul Premiului Nobel pentru Literatură în anul 2000, traducere din limba chineză de Irina Ivaşcu. Scrise în anii ’90, povestirile lui Gao Xingjian se inspiră din fragilitatea vieţii, a iubirii şi din puterea obsedantă a memoriei. În „Templul Desăvîrşitei Compasiuni”, teama acută, cu origine misterioasă, a povestitorului umbreşte fericirea delirantă a unei excursii în luna de miere. În „Crampe”, un bărbat scapă ca prin urechile acului de înec, dar descoperă uimit că nimeni nu i-a simţit lipsa. În „Accidentul“, un autobuz loveşte un biciclist; apoi, ca într-un film, urmările haotice ale accidentului se pierd în liniştea unui colţ de stradă şi toată lumea pare să ignore cele abia petrecute. Peste tot sînt prezente portrete psihologice covîrşitoare, cu speranţe nerostite şi frici care trădează prezenţa nesfîrşită a trecutului în viaţa personajelor.

Petale de sînge, de Ngũgĩ wa Thiong’o, „romanul african al secolului XX!” (Moses Isegawa), traducere din limba engleză de Mihaela Negrilă. În perioada de după cucerirea independenţei Kenyei, uciderea învăluită în mister a trei dintre proprietarii unei fabrici de bere declanşează o investigaţie plină de suspans. Dincolo însă de această anchetă, poveştile celor patru suspecţi recompun o frescă devastatoare a unei ţări din Lumea a Treia şi a unui popor care vede cum conducătorii săi l-au dezamăgit iarăşi şi iarăşi. Publicat în 1977, romanul a avut un impact exploziv, guvernul kenyan dispunînd arestarea scriitorului fără să fie formulate acuzaţii clare. Incidentul a fost relatat de ziare din întreaga lume, încarcerarea lui Ngũgĩ wa Thiong’o stîrnind vii proteste din partea organizaţiilor pentru apărarea drepturilor omului, dar şi a unor scriitori faimoşi precum James Baldwin, Toni Morrison, Donald Barthelme, Harold Pinter şi Margaret Drabble.

Arta corpului, de Don DeLillo, „o lectură tulburătoare şi fascinantă.” (Time), traducere din limba engleză și note de Radu Surdulescu. Romanul Arta corpului este o anatomie a durerii şi a doliului: Lauren Hartke, o tînără body artist, îşi pierde soţul, un regizor mult mai în vîrstă decît ea, care se sinucide. În primele zile de după dureroasa pierdere, în casa veche de pe coasta singuratică în care se mutase împreună cu soţul ei, Lauren se confruntă cu o apariţie stranie, un individ între bărbat şi copil, „un corp tăcut şi vulnerabil, aproape al oricui”, care îi schimbă nu doar viaţa, ci şi arta pe care o practică. Show-urile ei capătă imaginea ectoplasmatică a domnului Tuttle, bizarul vizitator, iar Lauren devine o artistă a corpului care încearcă să se detaşeze de propriul trup.

Contează pe mine, de Serge Joncour, cel mai bun roman francez al anului 2016 pe lista revistei Lire • Prix Interallié 2016, traducere din limba franceză de Mădălin Roşioru. Contează pe mine urmăreşte fascinanta poveste de iubire ce se înfiripă între doi tineri care locuiesc în acelaşi imobil parizian. Aurore, o stilistă deja cunoscută, şi Ludovic, un fermier convertit în recuperator de datorii, par să nu aibă absolut nimic în comun. Însă o întîmplare stranie îi leagă pe neaşteptate. Romanul surprinde cu subtilitate ciocnirea violentă dintre lumea contemporană şi universul intim, dintre spaţiul urban şi cel rural, dintre solidaritate şi egoism, pe fundalul dereglării generale a societăţii, unde iubirea pare să fie, în cele din urmă, singurul mod de a supravieţui.

Confesiunile leoaicei, de Mia Couto, roman finalist la Man Booker International Prize, traducere din limba portugheză de Simina Popa. O întîmplare adevărată – unul după altul, atacurile leilor provoacă moartea locuitorilor unei regiuni îndepărtate din nordul Mozambicului – este pretextul lui Mia Couto pentru a scrie un roman surprinzător. Însă nu este vorba neapărat despre lei şi vînătoare, ci despre bărbaţi şi femei care trăiesc în condiţii extreme. Confesiunile leoaicei, prin versiunea lui Mariamar, o locuitoare din satul Kulumani, şi prin jurnalul lui Arcanjo Baleiro, vînătorul angajat să omoare leii, ne demonstrează cum războiul, foamea, superstiţiile pot transforma oamenii în animale sălbatice: „Viaţa te-a făcut neom: atît de mult te-au tratat ca pe un animal, încît chiar ai crezut că eşti un animal”.