BookMag. Oameni mari despre cărți bune
Într-un interviu de acum doi ani, Marin Mălaicu-Hondrari îmi spunea că nu are nicio relevanţă dacă ai trăit sau nu ceea ce scrii. „Relevant e dacă reuşeşti să scrii convingător sau nu. În acelaşi timp, mai cred şi că, deşi există infinite modalităţi de a spune aceeaşi poveste, o singură modalitate e cea potrivită, adică aceea pe care cititorii o recunosc.
Acestea sunt cărțile mele de suflet, cu amendamentul că eu nu cred în suflet. Avem creier și sex, ce să mai facem și cu sufletul? Apendicele ăsta sclifosit ne mai lipsea.
Cartea tuturor intențiilor de Marin Mălaicu-Hondrari a fost una dintre revelațiile literare ale anului 2008, iar Apropierea, în 2010, a confirmat talentul autorului. Acum apare Lunetistul, un roman-meditație despre iubire, tragismul relațiilor de familie, înstrăinare și regrete. Un roman plin de tandrețe și erotism, cu o structură cu totul inedită, în care autorul renunță la prudență și se expune riscurilor, așa cum Lunetistul renunță la precauții, iese din ascunzătoare și încearcă să-și trăiască viața. O lansare care se apropie, pe 3 octombrie, la Libraria Bastilia.
Septembrie, 2012 Am terminat scenariul după Apropierea. Răsuflu uşurat, chiar mi-a scos peri albi şi ştiu că încă mai e de muncă. Urmează să mă întâlnesc cu Tudor Giurgiu, să-l îmbunătăţim. Dar acum mi-am făcut loc în cap pentru romanul la care de câteva luni tot scriu pagini disparate; să pot şi eu să spun când sunt întrebat ce fac: lucrez la un roman. Am scris lucrez la un roman şi imediat mi-am amintit de Juan Rulfo, mexicanul autor a doar două cărţi, una de povestiri, cealaltă un roman, care a fost întrebat, după vreo treizeci de ani, dacă e adevărat zvonul că lucrează la un roman, ba mai mult, că ar avea deja şi un titlu pentru presupusul roman. Juan Rulfo, imperturbabil, a zis că e drept că a avut un titlu, dar l-a schimbat. Bineînţeles că nu a mai publicat niciodată vreun roman.