BookMag. Oameni mari despre cărți bune
Mă gândeam dacă există vreo carte pe care să o poți face cadou oricui, chiar și unui literat prețios, chiar dacă nu știi nimic despre preferințele de lectură ale cuiva. Până la urmă, după ce am scos din listă albumele de artă, volumele septice de cultură generală și bestseller-ele pe care teoretic toată lumea și le-ar dori, am ajuns la concluzia că Agatha Christie și Raymond Chandler sunt alegerile finale – și așa împăcăm și feministele și machiștii.
Axel Berg, detectivul din Pe marginea întunericului, este unul dintre cele mai puternice personaje ale genului thriller. Un protagonist inteligent, empatic și intransigent, forțat să se confrunte cu adversari mai puternici decât el, într-o perioadă tulbure a istoriei Germaniei. Un familist convins, Berg are toate păcatele omenești, cel mai greu de dus fiind atracția pentru o prostituată, Margot.
Dispărută fără urmă este unul dintre cele mai cunoscute romane ale autorului american Dennis Lehane (autor al volumelor Mystic River, Shutter Island). Lumea săracilor din Boston, orașul în care se petrece acțiunea romanului, este descrisă cu o acuitate neașteptată. Secretele din jurul dispariției unei fetițe sunt rând pe rând demontate (doar aparent, veți vedea) de către tandemul detectivistic Patrick Kenzie și Angela Gennaro.
Bastien Hermina, eroul principal din romanul Muntele de la miezul nopții, este un personaj ieșit din comun: erudit, specialist în Tibet și sanscrită, dar un singuratic care trăiește din mila unei congregații iezuite din Lyon, plătind în schimb cu servicii de pază și curățenie. Un om care își trăiește pasiunea de-o viață la adăpostul unei slujbe meschine, asumându-și o imagine care nu-i aparține. Este ignorat la serviciu și bârfit pe ascuns în clădirea în care locuiește, din cauza unui trecut impardonabil. El nu vede nimic din toate acestea, își construiește netulburat mandala în cămăruța sa și visează să o poată duce cândva în Tibet, ca ofrandă unui râu care se varsă-n Gange, conform tradiției.
Ce poți să îți dorești după o săptămână aglomerată, în care ai rezolvat o grămadă de lucruri, acasă și la birou? Puțină liniște, puțin timp pentru tine. Câteva ore de lectură, pe canapeaua confortabilă de acasă ori într-un foișor din parc. Oricum, un décor romantic și prietenos, care să se asorteze cu recomandarea mea de lectură: Miracolul, de Nicholas Sparks.
Suntem în Cracovia anilor 90, la un concert de muzică clasică. Vioara sună dumnezeiește în mâinile unei femei mature, tristă și timidă. Instrumentul muzical este moștenit de la tatăl ei adoptiv, care l-a și creat, în niște împrejurări demne de documentarele istorice despre Holocaust. Așa începe micul roman Vioara de la Auschwitz, care a ajuns bestseller internațional la mai bine de zece ani de la moartea autoarei sale, Maria Angels Anglada.
Chiar dacă au apărut la vreo 20 de ani distanță, Firma și Jocurile foamei au în comun aceeași luptă acerbă pentru supraviețuire, pentru eliminarea adversarilor, pentru conservarea familiei. Și mai au ceva în comun: ecranizările. Acum Firma a devenit și serial de televiziune, pe care îl veți putea vedea de duminica aceasta la AXN (la ora 21.00). Dar să vă reîmprospătez puțin memoria, în caz că ați uitat prin ce peripeții a trecut Tom Cruise în lung-metrajul din 1993….sau dacă v-a ieșit din memorie acțiunea cărții lui John Grisham.
„Angel radios! Precum am avut onoarea a vă comunica în precedenta mea epistolă, de când te-am văzut întâiaşi dată pentru prima oară mi-am pierdut uzul raţiunii; da! Sunt nebun...Sunt nebun de amor; da, fruntea mea îmi arde, tâmplele-mi se bat, sufer peste poate, parcă sunt turbat, îi zicea Rică Venturiano, transportat, Vetei, în O noapte furtunoasă.