Armata Salvării este prima carte a lui Abdellah Taïa tradusă în limba română și publicată la Editura Ibu Publishing.
În universul familial călduros și senzual în care s-a născut Abdellah Taïa, copiii știu totul despre partidele de amor ale părinților. Din pudoare, nu vorbesc despre asta niciodată.
Aflat într-o călătorie la Tanger cu fratele mai mare, adolescentului îi este revelată natura dorinţei sale sexuale. Face o pasiune pentru fratele pe care îl venerează și cade pradă disperării când acesta, îndrăgostit de o femeie, îl părăsește.
Ajunge la Geneva, cu o bursă de studii. Dupa ce visase atâta vreme la Europa, descoperă singurătatea, departe de ai săi. Îi este foarte greu să scape de imaginea de obiect sexual cu care este perceput de cei pe care îi întâlnește.
„Romanul lui Abdellah Taïa este, înainte de toate, o poveste scrisă cu căldură, cu încredere și cu aplomb despre experiențele formării prin care – formal, desigur – am trecut cu toții. Nimic din ceea ce înseamnă experiența sexuală nu lasă aschii de vulgaritate. Totul apare firesc, de un firesc însă miraculos, de care naratorul pare să se mire primul, chemându-și cititorii alături.”Alexandru Matei
Abdellah Taïa este primul scriitor arab care și-a declarat public homosexualitatea.
A copilărit într-un cartier sărac din Salé, într-o familie cu opt copii. A studiat literatura la Universitatea din Rabat. Acolo și-a întâlnit prima dragoste, un profesor elvețian. L-a urmat la Geneva, unde primise o bursă de studii. Din 1999, trăiește la Paris. Și-a pregătit doctoratul la Sorbona.
Editura Seuil din Franta i-a publicat cinci cărti, printre care și Armata Salvării – 2006, Une mélancolie arabe (O melancolie araba) -2008 și Lettres à un jeune marocain (Scrisori către un tanar marocan) – 2009. A primit prestigiosul Premiu Flore, în 2010, pentru ultimul său volum publicat, Le Jour du Roi (Ziua regelui). Scrie articole în presa marocană, franceză și canadiană (Libération, Le Monde, Match du Monde, Transfuge).
„In mintea mea, realitatea familiei noastre are un foarte pregnant iz sexual, e ca și cum am fi fost cu toții parteneri unii pentru alții, ne amestecăm fără încetare și fără să ne simțim vinovați în vreun fel. Sexul nu trebuie să fie niciodată ceva de care să te temi, indiferent cu cine îl faci. Prin felul în care și-a trăit viața, prin plăcerile și gusturile ei, mama a fost cea care mi-a dat această lecție pe care n-am s-o uit și pe care încerc, câteodată cu naivitate, să o pun în practică.“ Abdellah Taïa