Lună: iunie 2013

SFmania 48  Cazul Lovecraft

Howard Phillips Lovecraft este considerat acum un maestru al fanteziei, așa cum constata încă în urmă cu mulți ani, fără să fi putut însă convinge pe toată lumea, L. Sprague de Camp, autor al unei Biografii publicate în 1974 la Doubleday. Maestru al literaturii speculative, cum ne place nouă să spunem astăzi, ca să putem include într-o asemenea cutie largă și totuși vagă sub aspectul conținutului teoretizat, narațiuni în care unele premise realiste se amestecă în diferite procente cu elemente desprinse din alte genuri: fantastic, horror-ul de proveniență gotică, fantezia eroică, literatura mitologizantă, chiar și clasicul basm.

Continue Reading
Sahar Delijani: „Pasajele despre părinții mei au fost foarte solicitante din punct de vedere emoțional“

Sahar Delijani s-a născut în închisoarea Evin din Teheran, în 1983. Atunci părinții săi fuseseră arestați pentru activism politic, într-un context social în care oricine nu se exprima în favoarea regimului era considerat suspect. De la acest moment începe și povestea pe care ne-o spune în Copiii arborelui de jacaranda, o carte greu de încadrat într-o categorie anume, căci e mai mult o istorie de familie pusă într-un scenariu foarte puțin ficționalizat.

Continue Reading
Grisham și regula 35

Șantajul este cel mai recent roman al lui Grisham tradus în România și e un pic diferit de celelalte cărți ale sale. Nu e despre o victimă a sistemului judiciar american, sau nu chiar...Nu e despre vreun fugar, care are un trecut de care se rușinează și o conștiință proaspăt trezită...nu chiar în forma asta. E despre un fost avocat închis de federali pentru că a fost amabil cu un client șnapan și acum trage ponoasele excesului de bune maniere într-un lagăr pentru condamnați mai puțin periculoși.  Malcolm Bannister e negru, inteligent peste medie și al naibii de hotărât să învingă sistemul cu propriile lui arme.

Continue Reading
Cartea care a influenţat vieţile a milioane de cititori, acum în România!

Zen şi arta reparării motocicletei de Robert M. Pirsig, una dintre cele mai importante cărţi din a doua jumătate a secolului XX, vîndută în peste 5.000.000 de exemplare pînă în prezent şi intrată în Guinness Book of Records ca fiind cel mai răsunător bestseller, cu cele mai multe respingeri de publicare primite din partea editurilor (121),  a apărut săptămîna aceasta în colecţia Biblioteca Polirom. Actual, şi în ediţie digitală, în traducere din limba engleză de Bogdan Perdivară.

Continue Reading
John Le Carré. Autor de esență tare, chiar și după 50 de ani

Să citești John Le Carré poate fi o terapie antistres mai bună decât orice tratament naturisto-spiritual, pentru că te energizează cu totul, oferindu-ți o intrigă credibilă și captivantă. Pentru că John Le Carré nu scrie pentru mulțimi imense de cititori, de multe ori am avut impresia că scrie doar pentru sine – și câteodată că scrie chiar despre sine.

Continue Reading
SFmania 47  Maladii moderne

Mă urmărește și acum amintirea unei experiențe care, în urmă cu mai multe decenii, mi-a produs simultan bucurie și nedumerire. Ea se leagă de mai vechea mea implicare în promovarea externă a SF-ului scris de români. Fiind într-o vreme redactor (încă tânăr) la editura clujeană Dacia, mi-a reușit să alcătuiesc și să introduc în producția tipografică a anului 1979 o antologie în limba germană,

Continue Reading
Câte femei încap în haremul interior?

Aveam paisprezece ani când am auzit prima oară povestea scriitoarei George Sand. M-a fascinat amestecul dintre sensibilitatea feminină şi dorința ei de-a ieşi din gineceul unde o trimiteau mereu prejudecăţile unei societăţi. Am descoperit-o pe George Sand într-o perioadă a vieţii mele în care începeam să fiu interesată de reformele femeilor emancipate, de acele diferenţe dintre scriitura masculină şi cea feminină şi de legile nescrise prin care se tot spunea ce are şi ce nu are voie să facă o femeie de-a lungul existenţei dacă „vrea să rămână o doamnă în ochii celorlalţi.

Continue Reading
Alexandru Tomescu: „Sunt mândru că sunt român”

Alexandru Tomescu a dovedit că poate îmblânzi orice formă de muzică, mai ales după proiectul „Paganini – înger sau demon, care a marcat un hotar în cariera lui. A fost momentul în care violonistul şi-a regândit identitatea şi care marchează o cotitură radicală în drumul pe care Alexandru Tomescu a pornit acum câţiva ani, acela spre schimbarea percepţiei existente în România asupra muzicii clasice. De când a revenit în ţară, după studii în Elveţia şi Statele Unite ale Americii, Alexandru a demonstrat că muzica clasică este o fereastră spre armonia cu sine şi cu celălalt, o lume deschisă tuturor şi că fiecare merită şansa de a o explora.

Continue Reading
Back to top