În cazul meu, o carte poată să apară de abia atunci când există un context favorabil. Nu am nevoie de zbucium, de nevroze, de tristeţe, de crize şi alte isterii. Mi se pare că am fost în această zonă suficient, iar tot ce a creat a fost o irosire a emoţionalului, o erodare şi o ardere rapidă a unor etape; o perpetuare a unor comportamente infantile şi a unor modele patologice tot mai des întâlnite; o relaţionare cu personaje-scriitori care au rămas blocate/ţi prea mult timp în acelaşi loc; o cutie de rezonanţă programată să capteze ceea ce e eronat; o regresie. E important că am spus stop tuturor acestor lucruri cu care m-am identificat pentru o lungă perioadă de timp. 
Cum recunosc un context favorabil acum? De cele mai multe ori asta înseamnă că sunt pregătită să mă despart de un loc şi să plec într-altul, înseamnă că aşteptarea a luat sfârşit. Nu e fugă, ci un echilibru suficient de puternic încât să o pot lua de la zero în altă parte. E vorba şi de schimbare şi de renunţare, e vorba şi de iluzii şi aşteptări, poate fi vorba şi de o lungă îndepărtare de tot ce era cunoscut, călduţ, sigur, necesar etc.
Volumul Lemur e un exemplu. A luat naştere într-o zonă izolată – dacă ţipai noaptea nu te auzea nimeni, dacă încercai să dai telefon, nu exista semnal. Cabana în care locuiam era înconjurată de o pădure şi de o câmpie care se întindeau mai departe de linia orizontului. De un sat îndepărtat dinspre care urcau cai cu noduri de lemn la încheieturile picioarelor. Spre care, dacă mă îndreptam, o luam pe poteci străjuite de sârmă ghimpată.
Zi de zi am avut parte de prieteni veniţi din păduri: câini cu blănurile pline de sânge, câini cu ochi albi şi negri, câini ai morţilor, câini fără stăpân. Au fost singurii pe care i-am putut accepta. Teama care se naşte într-o astfel de izolare e hilară, te urmăreşte. Ştiu persoane care au plecat de acolo. Ştiu persoane care au ţipat şi nu au fost auzite.
Însă, pentru mine, pădurile de la Tescani au fost cele care mi-au adus Lemurul. Un spaţiu care m-a doborât şi care m-a ajutat, care m-a marcat şi înspre care m-aş îndrepta oricând.
Carte de vizită:
Andra Rotaru s-a născut la 5 ianuarie 1980 în Bucureşti. Este, în prezent, editor-coordonator la AgentiadeCarte.ro, administrator al Societăţii de Gestiune a Drepturilor de Autor OperaScrisă.ro şi colaborator al mai multor reviste de cultură din ţară. Volume publicate: Într-un pat sub cearşaful alb, Editura Vinea, 2005 (volum distins cu premiul Iustin Panţa, Premiul Naţional „Mihai Eminescu” – Opera prima, premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, Premiul Naţional „Tudor Arghezi”; tradus în limba spaniolă cu titlul En una cama bajo la sábana blanca, Bassarai Ediciones, 2008); Ţinuturile sudului, Editura Paralela 45, 2010. Poemele sale au fost incluse în numeroase antologii şi traduse. Bursieră ArtistNe(s)t – Reţeaua Centrelor de Rezidenţă pentru Artişti, la Tescani, în 2010. Bursieră CEC Artslink în America (Portland şi New York) în 2011.