Bani isteți, copii isteți de Dave Ramsey împreună cu fiica sa Rachel Cruze (ed. Publica) este o lectură perfectă pentru vacanța aceasta, căci cu siguranță va rezolva micile sau marile dispute de familie și le va oferi puștilor câteva repere importante pentru viitor. Este o carte pe care am recomandat-o multor cunoscuți care nu mai știau ce argumente să folosească în dialogurile cu cei mici (sau nu chiar atât de mici), ori cum să îi ajute să capete încredere, responsabilitate și o viziune sănătoasă asupra vieții.
Cum îi învățăm pe copii, încă de la vârste fragede, care este diferența între a avea și a vrea/a primi? Cum îi convingem să se dezvolte „contra curentului”, să nu fie în „trend” într-o lume care vinde „vise” și „fericire” cu cardul de credit? Cum formăm adulți responsabili, pregătiți să-și asume propriul succes, dar și propria înfrângere? Doar prin exemplu personal. Re-învățând noi semnificația unor principii precum a economisi, a cheltui și a dona vom deveni un model sănătos și vom avea răspuns la întrebarea: „Știm ce modelăm?”. Aceasta este marea provocare pe care ne-o propun Dave Ramsey și Rachel Cruze.
Acest ghid valoros, conceput din două perspective diferite – cea a părintelui și cea a copilului –, este o extraordinară resursă pentru familii. Este o carte plină-ochi de idei simple, practice și istețe, despre cum să creștem copii productivi, fericiți și cumpătați. Sunt sfaturi pe care nu le veți ignora! – Brad Paisley și Kimberly Williams-Paisley
Și, ca să vă convingeți, iată, în exclusivitate pentru cititorii BookMag, perspectiva lui Rachel asupra libertății și permisivității:
Cum să trăiți legați de coardă
În încercarea de a menține echilibrul între reguli și permisivitate, ai mei au folosit de multe ori analogia corzii. Copiii Ramsey auzeau mereu această poveste pe care ai mei o ilustrau după cum urmează:
— Închipuie-ți o coardă imaginară legată în jurul mijlocului tău. Eu țin unul dintre capetele ei și eu decid lungimea corzii. O coardă mai lungă înseamnă că ai mai multă libertate să explorezi și să iei decizii, în vreme ce o coardă mai scurtă înseamnă că te țin din scurt din cauză că nu am deplină încredere în tine sau că nu ai un comportament corect.
De exemplu, gândiți‐vă că vă lăsați fata de doisprezece ani în fața sălii de cinema. Îi spuneți să intre în sală și vă dați întâlnire peste două ore exact în același loc. Când vă întoarceți s‐o luați acasă, nu e de găsit nicăieri. O sunați și aflați că e peste drum la o înghețată cu prietenele ei, pentru că au decis că nu au chef de film. Ce se întâmplă în acest caz? Coarda devine mai scurtă. Trebuie să vă țineți fata mai din scurt pentru că a luat o decizie proastă și nu a sunat să ceară voie.
Acum, imaginați‐vă că adolescentul vostru e la o petrecere unde băutura curge în valuri. Dacă vă sună, vă spune ce se petrece și vă cere să veniți să‐l luați acasă, atunci ce să vezi? Tocmai și‐a câștigat mai multă libertate pentru că a demonstrat că are capacitatea de a lua decizii înțelepte.
Copiii își doresc să fie tratați ca adulți. Le spuneam asta mereu părinților mei, iar tata replica întotdeauna:
— Vrei să fii tratată ca un adult? Atunci comportă‐te ca un adult. Arată‐mi că pot să am încredere în tine.
Iar mama și tata s‐au ținut mereu de cuvânt și mi‐au acordat mai multă libertate dacă le‐am arătat că eram demnă de încrederea lor. Sigur, au fost momente când au trebuit să tragă de hățuri pentru că am luat decizii proaste – tot timpul vor exista asemenea oscilații –, însă vă doriți ca, în momentul în care copiii vor pleca de acasă, coarda să fie lungă și destinsă.
Când eram mică, nu înțelegeam corect semnificația de fiecare dată când ai mei aminteau de coardă. Privind în urmă, însă, îmi dau seama că întreaga mea copilărie a fost o lecție despre responsabilitate întinsă pe parcursul a 22 de ani. Părinții mei ne‐au pregătit permanent să devenim adulți înțelepți și de încredere. Știau că, într‐o zi, aveam să ne confruntăm cu o responsabilitate uriașă. Și nu mă refer aici la ce ne vor lăsa sau nu atunci când vor pleca de pe această lume. Mă refer la responsabilitatea cu care se va confrunta fiecare copil într‐o zi: maturitatea.
Fiecare copil va deveni, la un moment dat, un adult, va trebui să ia singur decizii și să‐și asume responsabilități. Depinde de el dacă pierde sau câștigă, dacă va fi falit sau înstărit, de succes sau ratat. Ca părinte, vă pregătiți copilul să ia deciziile care să‐l ajute să trăiască viața de adult la care visează.
Unul dintre cele mai mari daruri pe care le puteți oferi copiilor voștri este să‐i pregătiți să prospere ca adulți. Iar asta se întâmplă prin multe conversații, momente de învățare, încercări și erori, precum și prin modelarea unui comportament financiar înțelept. În cazul în care copilul crește știind cum și de ce să muncească, să cheltuiască, să economisească și să dăruiască, dacă știe să bugeteze, dacă se ferește de datorii de orice fel de‐a lungul vieții, dacă învață să fie mulțumit de la o vârstă fragedă, dacă face aceste lucruri și dacă voi, la rândul vostru, faceți la fel cu banii voștri, atunci așteptați‐vă să aveți un copil care, mai târziu, se va bucura de bunăstare.
Rachel Cruze