Colecția Strada Ficțiunii are deja un an. Un an în care a lansat cărți interesante, a adus în România autori în vogă la nivel mondial și a făcut din fiecare apariție editorială un spectacol în onoarea cititorului. L-am invitat pe directorul editorial Viorel Zaicu să ne dezvăluie câte ceva din meșteșugul creării unei colecții de succes. Viorel Zaicu a îngrijit câteva sute de cărţi de specialitate şi romane ale unor autori români şi străini. Are în spate mici şi diverse experienţe mai mult sau mai puţin jurnalistice şi a publicat (de cele mai multe ori sub pseudonim) articole în reviste de filosofie şi cultură din ţară şi din străinătate. În mediul virtual întreţine un blog care adună pasaje filosofice şi literare memorabile, lecţii de filosofie şi logică, anecdote veşnic verzi şi o colecţie de lucrări de artă.
Un an de Strada Ficțiunii. Ce a însemnat pentru grupul editorial ALL acest an?
Pentru grup această colecţie a însemnat o remarcabilă pată de culoare. Editura ALLFA, parte a grupului de aproape 18 ani, a publicat foarte multe serii de literatură, dar niciodată o serie atât de… colorată. La propriu şi la figurat!
Cum ați gândit structura colecției Strada Ficțiunii?
Mult! Glumesc… Am muncit foarte mult pentru a aduce colecţia în forma actuală. În privinţa structurii nu ne-am îndepărtat prea mult de ideile Alexandrei Rusu, iniţiatoarea acestei colecţii. Am dorit să oferim trei linii generale, trei „direcţii“ care să satisfacă gusturi dintre cele mai diferite şi să ne permită astfel să mutăm „pe aceeaşi stradă“ autori care în mod normal sunt ţinuţi departe unii de alţii. Un alt aspect inedit pe această stradă este prezenţa nediscriminatorie a unor autori români în această colecţie.
La nivel general conceptul a suferit multe modificări până la apariţie şi ne place să credem că am ales cea mai bună variantă. De altfel, rezultatele ne încurajează să credem asta, mai ales dacă ne gândim că Strada Ficţiunii are o alcătuire inedită chiar şi pentru peisaje editoriale mai bine conturate decât al nostru.
Cum alegeți titlurile incluse în această colecție?
Aşa cum ne alegem de obicei titlurile pentru portofoliul editorial: citind, gândindu-ne şi răzgândindu-ne, luptându-ne uneori cu alte edituri pentru un autor foarte râvnit… E o muncă foarte solicitantă, dar cred că portofoliul de astăzi ne dă dreptul să sperăm că în câţiva ani vom avea una dintre cele mai interesante colecţii de gen, preferată de majoritatea iubitorilor de literatură.
Care este portretul cititorului fidel colecției Strada Ficțiunii? 
E lesne de observat că ţintim un cerc mai larg de iubitori ai literaturii de calitate. Cred că vorbim de două portrete: cititorul clasic de literatură „artistică“, mai pretenţios, răsfăţat de toate editurile mari, şi cititorul amator de ritm şi noutate, cel pe care îl ţii aproape numai dacă ai o poveste bună, cu subiect incitant, şi un ritm fluid, la graniţa dintre literatură şi scenariu. Avem cititori fideli din ambele categorii.
Care a fost cea mai mare provocare a editurii în crearea acestei colecții?
Conceptul grafic şi editorial în general. Am avut nenumărate dezbateri, unele destul de furtunoase, cu toate echipele: redacţie, grafică, marketing, vânzări… Până la urmă cred că am ajuns la cel mai fericit rezultat cu putinţă. Şi gândiţi-vă că la un moment dat am avut de ales între patru sau cinci variante grafice. Asta da provocare!
Care este topul vânzărilor titlurilor din Strada Ficțiunii, după primul an?
De departe conduc bestellerurile: Sanctus, urmat de cărţile Ceceliei Ahern şi ale lui Guillaume Musso. Dar cărţile din seriile Contemporan şi Clasic nu reprezintă nici ele pietre de moară. Am avut o surpriză plăcută – de fapt, mai multe – când am constatat că publicul nu fuge de autori care ne propun titluri mai „grele“, autori care sunt foarte exigenţi cu cititorii. Am avut, de pildă, surprize plăcute în cazurile Italo Calvino (Clasic – Oraşele invizibile), Saşa Sokolov (Contemporan – Şcoală pentru proşti) şi Luis Landero (Contemporan – Portretul unui bărbat imatur). Şi asta ca să enumăr doar câteva. Nu în ultimul rând, am observat că un autor român inclus în colecţie a adus nişte vânzări pe care nu le-am anticipat (Adrian Voicu – Nepovestitele trăiri ale templierilor români). Iar dacă tot vorbim de topuri, ţin să vă spun că sunt bucuros că nu avem „codaşi“. Bineînţeles, atunci când tragi linie, un titlu se va afla pe ultimul loc, dar nu la distanţe semnificative de cele clasate înainte. Altfel spus, dacă excludem „vârfurile“, „plutonul“ este destul de compact. Iar asta mi se pare o reuşită notabilă.
Când spui ALL te gândești la nonficțiune, manuale, dicționare, romane istorice, literatură „serioasă“. Cu Strada Ficțiunii acoperiți și zona de literatură de divertisment. Ce mai urmează?
Aveţi dreptate, ALL a publicat dintotdeauna chestii serioase şi grele. Iar ALLFA, editura pentru literatură a grupului, a publicat literatură cât se poate de serioasă. Dar să ştiţi că ALLFA nu le face acum cititorilor propuneri indecente. Altfel spus, „pata de culoare“ despre care vorbeam nu are nimic glossy! Diferenţa esenţială este deschiderea către un public mai larg, fără a ne apropia totuşi prea mult de tărâmul scriiturilor care sunt greu de încadrat în categoria mai largă a „literaturii“. Avem un portofoliu onorabil pentru orice editor de literatură şi îl vom păstra astfel.
Am lansat în februarie colecţia Iubiri de altădată, cu literatură de foarte bună calitate pe un subiect veşnic proaspăt, cu autori celebri (chiar dacă unii au rămas necunoscuţi la noi până astăzi) şi opere care pentru mulţi vor constitui revelaţii.
Urmează… noi pete de culoare: literatură pentru copii şi tineri, literatură poliţistă de foarte bună calitate şi, bineînţeles, proiecte ample de carte educaţională serioasă, care a început să cam lipsească din piaţă şi de care avem foarte mare nevoie pentru a depăşi agonia culturală în care ne zbatem.
Plănuiți noi subcolecții, pe lângă Clasic, Contemporan și Bestseller?
Nu, împărţirea va rămâne aşa. Avem de gând să ne răsfăţăm cititorii cu mini-serii „auxiliare“, cadouri pentru cititorii fideli. Din motive lesne de înţeles, nu pot să divulg conţinutul acestor proiecte, dar le garantez celor care s-au obişnuit deja să facă plimbări regulate pe Strada Ficţiunii că vor avea parte periodic de surprize foarte, foarte plăcute.
Ce zone editoriale încă neacoperite în România, ca ofertă, țintește grupul ALL? Mă gândesc la romanele în benzi desenate, de exemplu.
E cam devreme să vorbesc despre asta, dar avem în plan multe proiecte care la noi fie au lipsit cu desăvârşire, fie au fost prost concepute şi au constituit eşecuri pentru editorii care s-au avântat în zonele respective. Nu doar cititorii de pe Strada Ficţiunii vor avea parte de surprize plăcute, ci şi cei care sunt amatori de alte genuri, mai mult sau mai puţin înrudite cu literatura. Şi mă refer aici la proiecte de anvergură, originale şi foarte curajoase, nu la serii ieftine pentru „ediţii-chioşc“. Cel puţin un proiect din această categorie va deveni vizibil în piaţă chiar din toamna aceasta. Cred că avem un public cititor adesea neglijat, dincolo de „nucleul dur“ pe care îl ţinteşte toată lumea, asfixiindu-l de multe ori cu emisii nocive ambalate „promiţător“.
Strada Ficțiunii a fost și tema unor campanii de blogging. Care au fost mecanismele acestora și cu ce rezultate s-au încheiat?
Colegii mei care se ocupă de marketing şi social media au gândit o ofensivă de proporţii pentru aducerea acestei colecţii în atenţia publicului. Mie mi se pare că au reuşit. Mai mult, nici n-au depus armele, aşa că ne aşteptăm la o vizibilitate şi mai mare!
De mecanisme nu vă pot spune mare lucru, în afară de o simplă constatare intuitivă: au căutat să-şi facă prieteni sinceri, mergând pe propuneri de lectură, oferte de la editor către cititor, nu pe tombole cu telefoane şi maşini contra cărţi cumpărate. Nu urmărim să dăm câteva „tunuri“, ci să creăm o tradiţie.
Despre rezultate vă pot spune că sunt… excelente.
Care sunt cele mai spectaculoase titluri pe care le veți lansa în 2012 în colecția Strada Ficțiunii?
Am început anul cu dreptul. A apărut Cevengur, de Andrei Platonov, un roman care se numără fără discuţie printre capodoperele literare ale secolului XX. Manuscrisul acestui roman a făcut o „haltă“ de 60 de ani în ascunzătorile familiei scriitorului, fiind publicat în Rusia abia în 1988. Cred că traducerea de azi a Antoanetei Olteanu şi îngrijirea excepţională acordată acestei cărţi fac din ea un eveniment editorial. În seria de Clasici vom mai aduce, printre altele, încă un titlu surprinzător al lui Italo Calvino (Cărarea cuiburilor de păianjen) şi Omul invizibil, al lui Ralph Ellison. Iar acestea nu vor fi singurele argumente solide care să-i facă pe cei mai pretenţioşi cititori să treacă periodic pe Strada Ficţiunii. La Contemporan vom avea cel puţin două titluri noi cu autori români, ambele foarte „provocatoare“ pentru publicul nostru. Ne-am obişnuit să spunem: „A, e român – lasă că ştiu eu ce scrie!“ Ei bine, vă garantez că în Strada Ficţiunii veţi găsi scrieri şi scriituri româneşti care se ridică mult, foarte mult peste astfel de aşteptări. În seria Bestseller vor apărea continuarea marelui succes Sanctus, alte câteva noutăţi pe care mizăm foarte mult şi… marele cadou, o carte de Crăciun!
ALL a împlinit recent 20 de ani. Care au fost cele mai îndrăznețe proiecte editoriale ale acestor două decenii?
ALL a avut întotdeauna proiecte îndrăzneţe şi puteţi fi siguri că n-a îmbătrânit. Pur şi simplu s-a maturizat. Am publicat o serie foarte bogată de autori români, am fost primii în multe domenii care la noi au avut o copilărie lungă şi nu de puţine ori tristă, am iniţiat concursuri pentru autori de cărţi (pentru copii, de exemplu), avem o bogată istorie a unor premiere în domeniile şcolar şi academic. În prezent lucrăm la proiecte noi, iar în următorii ani vom desfăşura un număr respectabil de proiecte editoriale inedite, care vin cu produse diferite, de la cele clasice până la cele din mediul virtual.
Ce pregătiți pentru Bookfest 2012?
Cărţi mai mari şi mai mici, premiere în limba română, o colecţie nouă – Linia bleu –, inedită în peisajul cărţilor de psihologie populară şi… cărţi noi şi foarte interesante, pentru mici şi mari. Plus câteva cărţi cu autori români care vor face valuri în peisajul nostru editorial.
Care este strategia de promovare a titlurilor din Strada Ficțiunii? Alegeți niște titluri-locomotivă și le promovați intens doar pe acestea….comunicați toată colecția….?
Fiecare apariţie din Strada Ficţiunii se bucură de un tratament „clasic“, egal cu al tuturor colegelor, cam aşa cum – cred că – se întâmplă cu elevii într-o şcoală bună. E drept, acolo unde avem motive să credem că am descoperit un „olimpic“, îi acordăm o atenţie deosebită, aşa încât respectivul „elev“ să poată aduce cât mai multe medalii de la întâlnirile cu publicul. Colecţia în sine este însă deja un brand care ne cere multă atenţie, eforturi speciale pentru buna îngrijire a cărţilor şi căutări foarte migăloase pentru alcătuirea unui portofoliu care să nu dezamăgească niciun prieten al literaturii.