Noi, românii, am trecut în vechiul regim prin destule situații paradoxale. În ce privește cartea și editarea de carte, una dintre ele ne-a permis să citim romane foarte bune și chiar surprinzător de curajoase ca gest politic, chiar în vreme ce instituția cenzurii își făcea conștiincios treaba. Treaba ei era să nu permită accesul spre public unor idei, situații, scene, cuvinte chiar (pe bază de listă), altele decât cele agreate de puterea politică, în măsura în care asemenea produse ale creației literare apăreau în scrierile autohtone.