Top-model australiano-canadian şi printre cele mai sexy 50 femei din lume, Tara Moss este, de 11 ani, ambasadoarea The Royal Institute for Deaf and Blind Children, câştigătoarea Scarlet Stiletto Award în 1998 cu Psycho Magnet, nominalizată la Ned Kelly Award pentru cel mai bun roman de debut, Fetiş, în 1999 şi la Davitt Award pentru cel mai bun roman poliţist, Split, în 2003. În 2004 a apărut Covet al treilea thriller din această serie, 
iar în 2006 Hit. Recent a abordat şi genul fantasy, cu seria Pandora English. În România i-au apărut cărțile Fetiș și Split, al căror personaj central este Mak, model internaţional şi studentă la psihologie judiciară, care descurcă abil ițele încurcate ale unor crime și conspirații.
Locuieşte la Melbourne şi are dublă cetăţenie, australiană şi canadiană. Acum are şi un show de televiziune, Tough Nuts, despre crime şi criminali. Proaspătă mămică, Tara Moss și-a asociat recent imaginea unei campanii UNICEF pentru alăptat şi uneia pentru ajutorarea copiilor bolnavi de SIDA din Africa.
Iată un scurt extras dintr-un interviu prilejuit de lansarea în România a romanelor Tarei Moss, la editura Leda.
De ce ați ales genul policier?
Îmi plac suspansul și tensiunea genului. Am început să scriu ficțiune horror la zece ani, iar acest interes s-a trasnformat într-unul pentru genul policier. În ultimii ani am fost un fel de turist criminalist investigând asasinate, am însoțit patrule de poliție, am vizitat morga și academia de poliție. Cu cât aflu mai multe despre acest domeniu, cu atât vreau să merg mai departe cu documentarea.
Cum v-aţi documentat pentru romanul de debut, Fetiş?
Pentru Fetiș, m-am documentat la Academia FBI din Quantico, în compania echipajelor de poliţie sau la morgă, în tribunale, asistând la procese, şi la conferinţele criminologilor din lumea întreagă. M-am supus de bunăvoie testelor cu poligraful, am tras cu arma în poligoane, am zburat cu elicopterele de intervenţie ale poliției.
Pentru personajele din Fetiș v-ați inspirat din realitate?
Mă bucur de libertatea ficțiunii. Încerc să evit personajele construite pe baza unor persoane pe care le cunosc, pentru că asta înseamnă limitare. Personajele mele sunt un amalgam de profiluri psihologice pe care le-am descoperit în cursul documentării, oameni despre care am auzit și o mare doză de imaginație.
Cum vă pregătiți pentru scrierea unui nou roman?
Evit ritualurile sau rutina. Sunt disciplinată, dar nu metodică. Am scris cea mai mare parte a romanului Fetiș într-o cabană din pădure, precum Emily Dickinson, iar pe cel mai recent l-am scris stând în pat, cum cred că a făcut şi Proust. Îmi place să schimb decorul, se pare că în cazul meu funcționează. Așteptările și rutina ucid procesul creativ.
Cum primiți laudele și criticile la adresa romanelor dumneavoastră?
Scriu din preadolescență și am concurat la Scarlet Stiletto Award la 24 de ani și am câștigat Premiul pentru Tineri Scriitori cu povestirea Psycho Magnet. Acesta a fost începutul carierei mele ca scriitor. Fetiș a apărut un an mai târziu și a intrat pe listele celor mai vândute cărți. În următorii ani mi-am publicat romanele în câteva zeci de țări. Este evident că scriu pentru un anumit public, așa că tolerez criticile rezonabile. Am învățat să nu pun la suflet răutăţile gratuite.
Ce pasiuni aveți în afară de scris?
Îmi place să scriu și să mă documentez pentru romanele mele, iar atunci când fac o pauză îmi place să merg cu motocicleta, să conduc mașini de curse, să am grijă de cei trei pitoni ai mei și să caut noi aventuri (n.r. când a născut, Tara şi-a vândut motorul şi şi-a izolat pitonii într-un terariu). Cred că trebuie să trăim la maximum. Motto-ul meu este „Viața e prea scurtă ca să trăim două zile la fel“.
