În Femei anonime Paula Izquierdo scrie despre toate femeile și despre niciuna în mod special. Personajele sale feminine nu au o identitate declarată, dar își asumă stări, sentimente, emoții, poziții sociale, temeri și decizii. Aceasta nu este nici pe departe o carte închinată feminismului ori feminității, este o carte a trăirilor intime, o hartă a sentimentelor și trăirilor interioare, un compendiu al momentelor obișnuite sau irepetabile.
O mamă hărțuită de un telefon în toiul nopții, o femeie care nu-și mai suportă statutul de nevastă, o singuratică în căutarea unui bărbat care să dispară oricând își dorește ea, o zi anostă de început de decembrie care prilejuiește acutizarea unei amintiri despre o întâlnire fantasmagorică într-un hotel, niște pantofi aruncați din greșeală, o tânără abandonată într-o cameră străină, o zi obișnuită din viața unei mame, o femeie care își devorează amanții…toate sunt ipostaze ale existenței cotidiene.
E un volum mic, ușor, cred că trece aproape neobservat în rafturile unei librării. Dar este o carte care te obligă la o lectură atentă, introspectivă. Fiecare dintre aceste povestiri înseamnă nu doar o dezvăluire a unui moment intim, personal, ci și o invitație la meditație, la contemplare, la autoexaminare morală și sentimentală.
Poate fi darul de Crăciun pentru cea mai bună prietenă. Peste o vreme o veți auzi povestind despre personajele cărții și despre cum a descoperit câte detalii mărunte are în comun cu acestea.