•„Daca o carte poate vreodata sa fie «asemanatoare» cu alta, as zice ca Dragostea ultimului magnat e mai «asemanatoare» cu Marele Gatsby decat cu oricare alta carte a mea. Dar sper ca va fi complet diferita – sper ca va fi ceva nou, ca va trezi noi emotii, poate chiar un nou mod de a privi anumite fenomene.” (F. Scott Fizgerald)
• F. Scott Fitzgerald este cunoscut pretudindeni in lume datorita bestsellerului Marele Gatsby – „al doilea mare roman scris in limba engleza, in secolul XX, dupa Ulise de James Joyce” (The Washington Post). Cartea a fost ecranizata cu succes, unul dintre cele mai cunoscute filme realizate dupa romanul lui Fitztgerald fiind cel din 1974, in regila lui Jack Clayton, cu Robert Redford si Mia Farrow in rolurile principale.
• Din opera lui F. Scott Fitzgerald, in colectia „Biblioteca Polirom”, au mai fost traduse volumele de povestiri Strania poveste a lui Banjamin Button si alte intamplari din epoca jazzului (a carui ecranizare a fost distinsa cu trei premii Oscar, trei premii BAFTA si a obtinut cinci nominalizari la Globul de Aur) si Un diamant cat Hotelul Ritz si alte povestiri, precum si romanele Dincoace de Paradis, Blandetea noptii si Cei frumosi si blestemati.
Peste doua zile soseste din tipografie ultimul roman al lui F. Scott Fitzgerald, una dintre cele mai fascinante personalitati literare din prima jumatate a secolului XX. Este vorba despre Dragostea ultimului magnat (traducere de Ciprian Siulea, cu o prefata de Matthew J. Bruccoli, profesor la Universitatea de Sud din Carolina) – cel de-al saselea volum semnat F. Scott Fitzgerald tradus in colectia „Bibliotreca Polirom”, dupa bestsellerul Marele Gatsby, romanele Dincoace de Paradis, Blandetea noptii si Cei frumosi si blestemati si volumele de povestiri Strania poveste a lui Benjamin Button si alte intamplari din epoca jazzului si Un diamant cat Hotelul Ritz si alte povestiri.
Ramas neterminat, romanul Dragostea ultimului magnat a fost publicat intr-o prima varianta in 1941, cu titlul Ultimul magnat: „Chiar si in starea sa preliminara si incompleta, Dragostea ultimului magnat este considerat cel mai bun roman despre cinematografie. Nu este insa unanim recunoscut si faptul ca Fitzgerald scria unul dintre putinele romane americane avand ca erou un om de afaceri convingator si captivant. Arta fictiunii este arta personajului. Monroe Stahr este un erou american arhetipal, intruparea Visului American: un Jay Gatsby inzestrat cu geniu”, apreciaza Matthew J. Bruccoli, unul dintre cei mai cunoscuti specialisti in opera lui Fitzgerald.
Inspirata din biografia lui Irving Grant Thalberg, „copilul-minune” al cinematografiei hollywoodiene de la inceputul secolului XX, cartea urmareste ascensiunea lui Monroe Stahr, un producator american care incearca sa-si croiasca drum intr-o lume dificila si plina de intrigi, in care se imbina stralucirea inselatoare a platourilor de filmare cu tensiunile latente din culisele acestora, aventurile amoroase toride cu relatiile de putere: „Este un roman de dragoste si un studiu de caracter al unui arhetip american. Stahr domina romanul, iar cele mai puternice scene sunt acelea in care apare lucrand. Exista multe ironii in cariera lui Fitzgerald, dar nici una nu este mai elocventa decat aceea ca „laureatul epocii jazzului” devine creatorul admirativ al unui muncitor-sef. Totusi ironia aceasta nu este surprinzatoare, dat fiind respectul de o viata al lui Fitzgerald pentru implinire si vinovatia fata de propria lui iresponsabilitate.” (Matthew J. Bruccoli)
„O carte in care gasim scene memorabile, imagini vii si o capacitate de inventie practic nelimitata – cu alte cuvinte, cateva dintre motivele care fac un roman sa dainuiasca.” (The Los Angeles Times)
„O perspectiva noua si fascinanta asupra operei lui Fitzgerald, dar si a procesului de creatie literara in general.” (The San Francisco Chronicle)
F. Scott Key Fitzgerald (1896-1940) s-a nascut in St. Paul, Minnesota. A publicat primul roman, This Side of Paradise (Dincoace de paradis; Polirom, 2005) in 1920, an in care s-a casatorit cu Zelda Sayre, ea insasi scriitoare. S-a bucurat de la bun inceput de o imensa popularitate, dar si de recunoastere critica, fiind considerat unul dintre cei mai importanti reprezentanti ai „generatiei pierdute”. Capodopera sa, The Great Gatsby (Marele Gatsby; Polirom, 2002, 2007), a aparut in anul 1925. Urmatorul mare roman, Tender Is the Night (Blandetea noptii; Polirom, 2001, 2009), a fost publicat in 1934. In 1999, suplimentul literar al ziarului The Washington Post a declarat Marele Gatsby drept al doilea mare roman in limba engleza al secolului XX, dupa Ulise de James Joyce. Fitzgerald a mai scris The Beautiful and Damned (Cei frumosi si blestemati, 1922; Polirom, 2008) si The Love of the Last Tycoon (Dragostea ultimului magnat, publicat postum in 1941). Este autorul mai multor volume de povestiri, printre care Tales of the Jazz Age (Povestiri din epoca jazzului, 1922), All the Sad Young Men (Toti acesti tineri tristi, 1926), Babylon Revisited and Other Stories (publicat in 1960 si tradus in colectia „Biblioteca Polirom” cu titlul Un diamant cat Hotelul Ritz si alte povestiri, 2006). La Editura Polirom a mai aparut volumul de povestiri Strania poveste a lui Benjamin Button si alte intamplari din epoca jazzului (2009), a carui ecranizare a fost distinsa cu trei premii Oscar, trei premii BAFTA si a obtinut cinci nominalizari la Globul de Aur.