Bernhard Schlink este cunoscut cititorilor de pretutindeni datorită romanului Cititorul (1995; Polirom, 2002, 2009), tradus în peste patruzeci de limbi, distins cu numeroase premii și ecranizat în 2008 – „Cititorul lui Schlink a fost un bestseller surpriză pentru toată lumea. Calitățile lui, trăsăturile și profunzimea situațiilor, implicațiile morale și felul în care sunt surprinse reacțiile personajelor au trecut însă și în povestiri, iar viziunea auctorială și înțelepciunea ei așezată fac din Minciuni de vară o operă clasică a genului.” (Publishers Weekly)
Alessandro Baricco este unul dintre cei mai cunoscuți și mai îndrăgiți autori italieni contemporani. O poveste, cel mai recent roman al său – „Un text neconvențional, plin de momente lirice, despre lucruri pe care le știe toată lumea, dar despre care puțini mai scriu. Stilul lui Baricco amintește de Thomas Pynchon, Don De Lillo și Robert Coover.” (The Washington Post Book World)
Bernhard Schlink
Minciuni de vară (traducerea de Gabriella Eftime)
Mizând pe stilul sobru, elegant, cu care și-a încântat întotdeauna cititorii, Bernhard Schlink arată în cea mai recentă carte a sa că excelează și în arta prozei de mai mică întindere. Concentrând simplitate, complexitate, sensibilitate și melancolie, volumul de povestiri Minciuni de vară surprinde în diferite ipostaze tematica amăgirii și a decepției, protagoniștii fiind oameni care își clădesc pe minciună cel puțin un episod din viață și care își dau seama că e mult prea târziu ca s-o ia de la capăt în clipa în care ar vrea să repare ceva din consecințele unor fapte din trecut. Unii au puterea de a întrevedea o eventuală soluție, alții au fost învăluiți iremediabil de mrejele minciunii. Cele șapte povestiri – Extrasezon, Noaptea din Baden-Baden, Casa din pădure, Străin în noapte, Ultima vară, Johann Sebastian Bach pe insula Rugen și Călătorie spre sud – sunt construite că tot atâtea revelații ale istoriilor (sau minciunilor) mici și mari, neintenționate sau deliberate, neînsemnate sau hotărâtoare, din care poate fi țesută viața de zi cu zi.
Din opera lui Bernhard Schlink, în cadrul colecției „Biblioteca Polirom” au fost traduse volumele: Weekendul (2010), Cititorul (2009, 2002), Întoarcerea acasă (2007), Crima lui Selb (2005) și Evadări din iubire (2003).
Alessandro Baricco
O poveste (traducere de Mara Chiritescu și Cerasela Barbone)
Cel mai recent roman al lui Alessandro Baricco are în centru viața lui Ultimo Parri: copilăria, când vede primul automobil, prima dragoste, urmată de război și de căutarea unui sens în haosul de apoi, până în clipa morții. Perspectivele multiple ale personajelor descriu un traseu existențial neobișnuit, încărcat de sentimentul magiei noilor invenții ale începutului de secol XX: cinema-ul său, mai ales, automobilul, pentru care tatăl lui Ultimo Parri face o pasiune, riscându-și viața în curse automobilistice ca mecanic al contelui Ambrosio. Tonul se schimbă atunci când Ultimo, acum adolescent, participă la experiențele tragice și absurde din Bătălia de la Caporetto. Un alt personaj, Elizaveta, o aristocrată rusoaică sărăcită, care trăiește din lecții de pian, preia narațiunea, iar Ultimo, pe care îl întâlnește în America, devine un personaj în jurnalul ei fictiv. Romanul trece subtil de la o voce la alta, combinând stiluri și viziuni, de la suspans, filozofie și iubire, la o irevocabilă nostalgie.
Din opera lui Alessandro Baricco, în cadrul colecției „Biblioteca Polirom” au fost traduse romanele: Fără sânge (2004), Ocean Mare (2003) și Mătase (2003).
