Concursul de recenzii pentru bloggeri dedicat cărților motivaționale are o câștigătoare: Alexandra Banu, proprietara blogului alexandraciteste.com. Ea a scris despre cartea lui Nassim Nicholas Taleb, Lebăda neagră, apărută în 2007 şi revizuită în 2010. Alexandra câștigă cărți la alegere, în valoare de 150 lei. Iată recenzia câștigătoare:
Nu, nu e vorba despre lebăduţa Natalie Portman, ci despre conceptul lui Nassim Nicholas Taleb (NNT), din cartea Lebăda neagră, apărută în 2007 şi revizuită în 2010. NNT poate nu arată la fel de bine în tutu, dar este mult mai fascinant ca actriţa hollywoodiană. Îţi ia foarte puţin să te îndrăgosteşti de felul pragmatic în care autorul desfiinţează credinţa tuturor managerilor, bancherilor de pe Wall-Street, premianţilor Nobel şi a altor academicieni de succes, anume că viitorul este predictibil şi că oamenii pot face afirmaţii riguroase despre evenimentele viitoare. Autorul explică, cu mult umor, bun-simţ şi sarcasm, conceptul central al cărţii, lebăda neagră. 
“Lebăda neagră este un eveniment care are trei atribute.
Primul, este un caz izolat, aflat dincolo de tărâmul aşteptărilor obişnuite, dat fiind că nimic din trecut nu i-a indicat în vreun fel posibilitatea. Apoi, are un impact deosebit. Al treilea atribut este că, în ciuda statutului de caz izolat, natura umană ne-a făcut să născocim explicaţii pentru apariţia sa după ce acest lucru s-a întâmplat, făcându-l explicabil şi predictibil.”
Dacă eşti un curcan şi timp de 1000 de zile primeşti atenţie şi mâncare, eşti convins că nimic nu se va schimba în a 1001-a zi. Realitatea e alta dacă în a 1001-a zi stăpânii tăi sărbătoresc Ziua Recunoştinţei.
Faptul ca un eveniment se întâmplă cu regularitate, o perioadă lungă de timp, nu reprezintă o dovadă că se va repeta la nesfârşit.
O dată ce o lebădă neagră se manifestă, ea devine un fapt explicabil, pe care analiştii se miră că nu l-au văzut venind. Doar era absolut de aşteptat! Asta pentru că mintea noastră e o maşinărie de produs explicaţii, concepută pentru a da sens şi incapabilă de a accepta ideea de nepredictibilitate. În previziuni, nu există experţi, iar cei ce afirmă altceva ori sunt escroci, ori profund naivi, spune Taleb.
Viaţa şi experienţele autorului- adolescenţa marcată de un crud război civil între creştini şi musulmani în Liban şi munca de trader pe Wall-Street l-au influenţat puternic în formularea mesajului cărţii. Anume că ceea ce ştim nu ne este de obicei de nici un folos în a ne apăra de lucrurile care cauzează cel mai mult rău şi schimbă dramatic istoria.
Atacul din 11 septembrie 2001, ascensiunea lui Hitler, criza financiară din 2008 sunt evenimente importante, rare şi absolut neaşteptate, ce confirmă că e mai important să te concentrezi pe recunoaşterea oportunităţilor şi pe corectarea lucrurilor pe măsură ce apar, şi nu pe planificare.
Nu numai întâmplările negative sunt analizate de Taleb. El observă că progresul întregii umanităţi e bazat pe întâmplare şi experiment. Niciun om care a schimbat cursul istoriei într-un anumit mod specific (răspândirea internetului, invenţia antibioticelor) nu a pornit la drum ştiind unde îl va duce acesta.
Istoria nu se târăşte, ci face salturi, ne spune NNT. Ledebele negre sunt importante pentru că ne determină să ne concentrăm pe anticunoaştere, nu pe cunoaştere.
Pe lângă gândurile sale originale, Taleb povesteşte despre gânditori valoroşi, ce nu se regăsesc tot timpul în lumina reflectoarelor sau pe tricourile geek-ilor: Michel Eyquem de Montaigne sau Henri Poincare, dar şi concepte neglijate ale unor filosofi renumiţi: Karl Popper, Friedrich Hayek, etc.
E profund uman să ne dorim ca realitatea în care trăim să fie inteligibilă şi predictibilă. Sute de cărţi explică trecutul. Modul nostru de a înţelege viitorul este bazat pe experienţele trecute, de aceea presupunem că viitorul este o extensie deterministă a trecutului. Taleb spune că există o asimetrie între viitor şi trecut şi este prea subtilă ca noi să o înţelegem în mod natural.
Cartea e ca o bere neagra: amară, răcoritoare, grozavă la gust şi al naibii de greu de ingerat.