Editura Trei publică în premieră în România Cartea Roşie (The Red Book, Liber Novus) la care C. G.Jung a lucrat din 1914 până în 1930. Cartea conţine ilustraţiile color ale autorului, are un format special (30×40 cm), 404 pagini şi se va găsi în librării de la 1 septembrie 2011, la un preț de 499 lei.
Din 1962 s-a ştiut într-un cerc larg de existenţa Cărţii Roşii a lui C.G. Jung. Însă abia odată cu ediţia prezentă ea este, în cele din urmă, accesibilă unui public mai mare. Geneza sa, descrisă de Jung în Amintiri, vise, reflecţii, a reprezentat subiectul a numeroase discuţii în literatura secundară de specialitate.
Anul 1913 a fost crucial în viaţa lui Jung. El a început un experiment cu sine însuşi, care a devenit cunoscut drept „confruntarea cu inconştientul“ şi a durat până în 1930. În timpul acestui experiment, a elaborat o tehnică pentru „a ajunge la baza proceselor sale interioare“, „pentru a traduce emoţiile în imagini“ şi „pentru a sesiza fantasmele care acţionau… «subteran»“. Mai târziu a numit această metodă „imaginaţie activă“. Mai întâi, a înregistrat aceste fantasme în Cărţile Negre. Apoi şi-a revizuit textele, a adăugat câteva reflecţii şi le-a copiat cu un scris caligrafiat într-o carte numită Liber Novus, legată în piele roşie şi însoţită de propriile lui desene. A fost cunoscută mereu drept Cartea Roşie.
Jung a împărtăşit experienţele sale interioare soţiei şi altor persoane apropiate. În 1925 a discutat despre dezvoltarea lui personală şi profesională într-o serie de seminare la Clubul Psihologic din Zürich, în care a menţionat şi metoda imaginaţiei active. Dincolo de acest cadru, Jung păstra însă tăcerea. De exemplu, copiii săi nu fuseseră informaţi despre acest experiment cu sine însuşi şi nu sesizaseră nimic neobişnuit. În mod clar, i-ar fi fost dificil să le explice ce se întâmpla. Era deja o favoare dacă îi permitea unuia dintre copii să îl privească scriind sau pictând. Astfel, pentru descendenţii lui Jung, Cartea Roşie a fost întotdeauna înconjurată de o aură de mister.
Tema globală a cărţii este modul în care Jung și-a recâștigat sufletul și a depășit boala contemporană a alienării spirituale. În cele din urmă, a realizat acest lucru permiţând renașterea unei noi imagini a lui Dumnezeu în sufletul lui și construind o nouă perspectivă asupra lumii sub forma unei cosmologii psihologice și teologice. Liber Novus prezintă prototipul concepţiei lui Jung despre procesul de individuaţie, despre care el susţine că este o formă universală a dezvoltării psihice individuale. Chiar Liber Novus se poate înţelege, pe de o parte, ca ilustrând procesul individuaţiei lui Jung și, pe de altă parte, ca fiind elaborarea acestui proces într-o schemă psihologică generală.
Psihologul Vasile Dem Zamfirescu, unul dintre managerii editurii Trei, ne-a dezvăluit, în exclusivitate, mai multe detalii despre această carte extraordinară.
De ce a apărut această carte după 88 de ani de tăcere?
În testamentul său, Jung şi-a exprimat dorinţa ca atât manuscrisul Cărţii Roşii, cât şi cel al Cărţilor Negre să rămână în familie, fără a da alte indicaţii. Ca şi cum ar fi lăsat decizia publicării în seama nepoţilor. De altfel, în timpul vieţii, Jung a ezitat în privinţa publicării, întrebându-se dacă potenţialii cititori sunt pregătiţi să o înţeleagă. Ideea publicării a fost reluată după 1990, când ediţia germană a Operelor Complete ale lui Jung se apropia de sfârşit. Deşi au persistat îndoieli referitoare la capacitatea cititorilor de la începutul secolului XXI de a recepta Cartea Roşie, moştenitorii lui Jung au decis, în urma unor ample deliberări, să accepte tipărirea.
Cum a ajuns editura Trei să își asume un proiect atât de ambițios?
În 2009, în primăvară, Editura Trei a primit un e-mail de la Editura Norton în care ni se aducea la cunoştinţă o ofertă de colaborare la o ediţie internaţională a Cărții Roşii. Am pus în balanţă valoarea deosebită a cărţii şi costurile foarte mari ale editării şi tipăririi, care urmau să se reflecte în preţul fiecărui exemplar. În cele din urmă ne-am hotărât să o pubicăm în limba română. Până în momentul de faţă, Cartea Roşie a fost publicată în engleză, germană, italiană, portugheză şi japoneză. Spre plăcuta surprindere a editorilor, varianta în engleză a Cărţii Roşii a ajuns la a patra ediţie.
Ce înseamnă acest titlu pentru piața editorială din România?
Pentru noi, ca editori ai lui Jung în limba română (la editura Trei au apărut deja 15 volume din seria Operelor Complete ale lui Jung), Cartea Roşie marchează o încununare a eforturilor noastre de a-l face pe marele gânditor C.G. Jung accesibil cititorului român. În ceea ce priveşte condiţiile tipografice ale cărţii, care sunt, de altfel, excepţionale, putem să vă spunem puţine lucruri deoarece cartea a fost tipărită în Italia, la Verona, de către Mondadori Printing.
Cartea are două părţi. În prima jumătate este reprodus facsimilat textul original, precum şi desenele lui Jung, iar partea a doua conţine traducerea în limba română a textului. Facsimilarea a revenit iniţiatorului proiectului internaţional de editare.
Cât despre importanța acestui titlu, este pentru prima dată când persoanele interesate de psihologia jungiană au acces la materialul brut rezultat din confruntarea lui Jung cu inconştientul, material pe care Jung l-a folosit, aşa cum declara în 1957, la elaborarea operelor sale esenţiale.