Arta romanului este un anumit fel de a scrie istoria. Nu există eveniment istoric care să nu se regăsească în paginile unui roman. Nu există personaj de roman, oricât ar fi de straniu, pentru care să nu se afle un timp istoric care să-l găzduiască. Uneori corespondenţa aceasta se multiplică, precum imaginile prinse între coperţile a două oglinzi: istoria are legende, literatura are mituri. Astfel încât aceeaşi legendă poate fi repovestită cu personaje diferite, iar acelaşi personaj poate hălădui în timpuri diferite.
Humanitas a început anul 2013 cu o ofertă dedicată cititorilor de elită, în care se regăsesc volume de corespondețe, memorialistică, filozofie, logică, arte, economie. Iată ce am ales din raftul de noutăți:
Elif Shafak este una dintre cele mai importante scriitoare contemporane, care îmbină orientalismul cu europenismul, miturile Turciei patriarhale cu modernitatea britanică, ideile îndrăzneţe despre creativitate şi progres social cu meditaţii sensibile despre feminitate şi maternitate. O voce puternică a societăţii civile din Turcia, Elif Shafak a fost protagonista unui proces suprarealist, fiind acuzată de insultarea propriei naţiuni pentru că a scris despre subiectul delicat al genocidului armenesc din 1915. Atunci personajele create de ea au fost folosite ca martori ai acuzării. Kafka ar fi urmărit cu încântare acest proces, care în final a fost câştigat de scriitoare.
Încă de la 17 ani când s-a înscris la facultate, lui Emil Cioran i-au apărut insomniile care-l transformau parcă „într-un demon, iar gândul obsesiv la moarte îl urmărea „chiar şi atunci când mânca. Întors la Sibiu, în prima vacanţă de studenţie, pe stada Spinarea Câinelui, mărturisea: „Mă plimbam noaptea, eram ca o stafie şi oamenii din acest orăşel credeau că am mintea zdruncinată. Şi atunci mi-am spus: Trebuie să scrii o carte!. Iar şase ani mai târziu, apare Pe culmile disperării, prima sa carte, pornind astfel în viaţă, la drum, în „căutarea infinită de sine, unul dintre scriitorii şi filosofii români cei mai eminenţi până în prezent.
Romanul Mama de Pearl S. Buck, laureată a Premiului Nobel pentru literatură 1938 şi cea mai vîndută scriitoare americană a tuturor timpurilor, va apărea săptămîna aceasta în colecţia Biblioteca Polirom.
O proastă tradiție ne face să ne organizăm excursiile în străinătate după muzee și case memoriale și le neglijăm pe cele de lângă noi și pe lângă care trecem, poate, zilnic. Păi de ce să le vizităm, că n-au legătură cu opera? mă întrebase cineva. Ba tocmai, ar trebui vizitate cum îți vizitezi locurile în care ți-ai petrecut copilăria care a devenit viața ta. În acele case s-a făurit o operă, ea e furnalul, alambicul, cuibul. Așa că mi-am petrecut câteva duminici din viață vizitând câteva case, case pe care le voi asocia întotdeauna cu numele autorului, sau cu opera lui.
Şi în 2013, Editura Cartea Românească va continua publicarea celor mai valoroase manuscrise propuse de autorii români contemporani. Proză, poezie, critică literară, memorii ale autorilor consacraţi, dar şi debuturi vor încerca să cucerească piaţa editorială şi să obţină cât mai multe cronici şi premii literare. În cursul lunii martie, Cartea Românească va anunţa rezultatele Concursului de Debut al editurii.
Pentru anul 2013, Editura Polirom pregăteşte noi titluri în colecţiile sale consacrate – titluri semnate de autori români şi străini, opere de ficţiune şi nonficţiune.
Ţi-a intrat în cap că pînă acum ai scris somnambulic, cu ochii larg închişi. N-a fost rău. Dar brusc, vrei să înveţi să mergi cu ochii bine deschişi. Şi vrei să înveţi să mergi pe bicicletă. Şi înveţi. Dar te temi că ţi-ai pierdut inconştienţa cu care te aruncai într-o carte. Şi de aici ezitarea. Lungul drum al ezitării către exactitate. Un an, doi, trei... În care speri să achiziţionezi inocenţă. Ezitarea. Exactitatea. În acelaşi timp. Inocenţa. Ştiinţa. Rigoarea maximă. Cum ar fi posibil?...
Unul dintre cele mai importante evenimente ale târgului de carte Gaudeamus 2012 a fost lansarea albumului de fotografie Coreea de Nord, un lagăr cât o țară, semnat de jurnalistul TV Adelin Petrișor. Un album cu imagini aproape ireale dintr-o țară ferecată cu mii de interdicții și pedepse. Imagini cu Phenianul, un oraș care pare curat, calm, dar care de fapt este un decor menit să atragă ochii musafirilor străini. Copii și adulți cu fețe prietenoase, dar care ascund povești în care frica joacă un rol principal. Magazine aproape goale, cu rafturi triste. O paradă monumentală, care să arate lumii o țară puternică, o națiune veselă și fericită și un conducător legendar. Un teatru absurd pus de către Adelin Petrișor într-un album de fotografie.
Cînd a apărut Greața lui Sartre, Camus i-a reproșat că nu reușește să atingă tragicul pentru că uită de frumusețea vieții. Știm instinctiv că avea dreptate, iar faptul că Greața e o carte prea puțin citită o confirmă - ceea ce face viața și implicit arta tragică nu e numai entropia - și în cazul artei, descrierea acesteia - ci e felul inflexibil în care entropia ne mătură speranțele.
Copila de zăpadă, primul roman al lui Eowyn Ivey, a fost numit de critici „un debut magic, „cuceritor, poetic şi fermecător. Apărută în 2012 în Statele Unite, cartea a ajuns pe lista de bestselleruri a The New York Times, dar şi pe selecta listă britanică Waterstones 11, cu cele mai bune romane de debut. Recent, Eowyn Ivey a obţinut prestigiosul UK National Book Award, la categoria International Author of the Year – secţiune dedicată autorilor din afara UK.