Prof. Dr. George Puia Negulescu și Dr. Șerban Puia Negulescu vă prezintă, în cadrul seriei de articole de nutriție și viață sănătoasă, una dintre cele mai importante vitamine, al cărei deficit provoca, în secolele trecute, boala limbii negre sau pelagra: vitamina B3 (Niacina).
Niacina face parte din grupul de vitamine hidrosolubile ale complexului vitaminic B, forma activă biologic fiind cunoscută sub numele de nicotinamidă și are un rol biologic extrem de important : formarea NAD (nicotin amid adenin dinucleotid) și a NADP (nicotin amid adenin dinucleotid fosfat). În privința terminologiei este important a nu se confunda termenul de nicotină (conținută de frunzele de tutun) cu cel de nicotinic sau nicotinamid, ce au alte structuri chimice și alte funcții metabolice.
Primele studii privind acidul nicotinic au fost efectuate la finele secolului al XIX-lea de către chimistul austriac Hugo Weidel, care a primit pentru cercetările efectuate premiul Lieben, în anul 1880 (similar cu Nobel, în Imperiul Austriac).
Atât acidul nicotinic (AN) cât și nicotinamida (NA) sunt substanțe ce se prezintă sub formă de cristale incolore. Sunt solubile în apă și alcool, nicotinamida fiind însă mult mai solubilă în ambele medii de dizolvare. Sunt foarte stabile în formă cristalină; în soluții apoase însă, nicotinamidă este convertită în acid nicotinic.
În alimentele cu un conținut ridicat de NAD și NADP, după ingestie, sunt descompuse până la nicotinamidă și acid nicotinic, forme care trec prin bariera intestinală în două moduri: acidul nicotinic și nicotinamida sunt absorbite folosind ionul de Na+ drept transportator (atunci când concentrațiile prezente sunt scăzute) și prin difuzie pasivă, în cazul în care concentrațiile celor două forme ale vitaminei B3 sunt ridicate.
Particular, în cazul acestei vitamine, prin aceleași mecanisme, absorbția se poate realiza transparietal prin mucosa bucală. Ambele forme de transport sunt foarte eficiente și absorb mai mult de 85 % din totalul vitaminei B3 ingerate.
Ficatul, inima, rinichi, creierul și timusul sunt organele cu conținutul cel mai ridicat de nucleotid-piridine (NAD+ și NADP), fiind considerate și organe de depozit pentru vitamina B3.
Triptofanul, aninoacid esențial, este metabolizat în acid kinolinic care va constitui baza de metabolizare a niacinei (NAD și NADP).Cele trei elemente – triptofanul, acidul nicotinic și nicotinamida – ajută organismul să sintetizeze de novo formele active ale vitaminei B3. Enzimele de fosforilare, adenilare și amidare vor produce NAD+, iar prin încă o fosforilare a acestuia se va produce NADP+. Aceste reacții se produc cu rapiditate maximă în ficat, rinichi, creier și eritrocite, folosind pentru sinteză acidul nicotinic.
Doze recomandate: Dozele recomandate sunt cuprinse între 10mg-12 mg/zi la copii, 18mg-30 mg/zi la tineri și respectiv adulți.
Niacina face parte din grupul celor 5 vitamine care pot produce, în cazul unui deficit grav, următoarele afecțiuni cu nivel de evoluție pandemic: niacina: pelagră; vitamina C: scorbut; tiamină (B1): beri-beri; vitamina D: rahitism; vitamina A: tulburări ale sistemului vizual.
Sunt rare cazurile de deficit al vitaminei B3, cât timp se asigură necesarul de factori precursori (triptofan) sau alimente proteice ce conțin cantități suficiente de niacină.
La populațiile subnutrite sau cele la care sursa primară de triptofan este asigurată din cereale (absorbția triptofanului din cereale este destul de limitată din cauza structurii primare în care este încorporat: structuri celulozice) au apărut manifestări clinice cunoscute sub numele de pelagră (America, Europa din cauza consumului excesiv de mălai, imediat după Primul Război Mondial). Boala se caracterizează prin hiperkeratoză și hiperpigmentarea pielii, crăpături, descuamări în părțile corpului ce sunt expuse razelor solare. Pielea, tractul gastro-intestinal și sistemul nervos sunt afectate în mod special.
Primele semne de pelagră au apărut în urma cultivării intensive a porumbului în Europa, după 1700, la clasele sociale rurale, unde porumbul sau sorgul constituiau baza alimentară.
Prepararea tradițională a turtelor de porumb la popoarele amerindiene implica tratarea făinii cu apă de var (hidroxid de calciu) înainte de prepararea termică. Încălzirea sau frigerea turtelor de porumb în amestecul alcalin eliberează parțial din structura celulozică niacina (și alte elemente nutriționale) și astfel îi crește biodisponibilitatea. La aceste popoare nu a apărut niciodată fenomene de pelagra.
Deficitul de niacină poate apărea și în anumite tulburări ereditare cum ar fi schizofrenia, unde doze ridicate de niacină (1 gram/zi) administrate oral au efect rapid în rezolvarea crizelor schizofrenice. Tratamentul prelungit cu medicamente anti-TBC are ca rezultat apariția deficitului de niacină.
În cazul maladiei Hartnup, tratamentul cu acid nicotinic are efect de ameliorare a simptomelor bolii asemănătoare cu pelagra, care însă are ca și cauză capacitatea scăzută a organismului de a absorbi niacina din alimente, corelată cu o capacitate scăzută de transformare a triptofanului în niacină.
La animale, porcii, rațele și puii de carne sunt cei ce reacționează imediat și cu schimbări degenerative tisulare, la nivel scăzut de niacină.
Acidul nicotinic este cel mai util medicament ce poate fi asociat în tratamentul hipercolesterolemiei, conform unor studii medicale recente. Folosirea dozelor mai mari de 1 g/zi a avut efect concret in hiperlipidemie.
Studii recente au arătat că asocierea niacinei cu alți nutrienți cu rol antioxidant a dus la reducerea incidențtei cancerului oral, faringian și esofagian în Italia și Elveția, folosind doze între 5,5 mg-6,2 mg/zi peste nivelul considerat optim, reducere cuantificată la 40% , comparativ cu placebo.
Tratamente cu doze foarte ridicate de niacină (peste 3g /zi) au demonstrat că după 1 an se îmbunătățesc funcțiile celulelor beta secretoare de insulină din pancreas, fără însă a acționa asupra nivelului glicemic sanguin.
Potențialul toxic al n
iacinei este foarte redus, dar la doze foarte mari (de 60 de ori DZR) pot apărea: urticarie, disconfort gastro-intestinal, scăderea toleranței la glucoză.
Sursele cele mai sigure de niacină sunt: drojdiile, carnea, peștele, o parte din legume și fructele. Laptele, cafeaua și ceaiul pot și ele să fie incluse ca surse primare de niacină. La plante legăturile dintre niacină și zaharurile de constituție (glicozide) reduc biodisponibilitatea niacinei.
O banană și un pahar de lapte (eventual înducit cu miere), pot înlocui cu succes somniferele și elimină somnul de proastă calitate, cu toate consecințele ce decurg de aici. Albumina de bună calitate a laptelui ne poate completa rezervele de triptofan în mod sigur și deosebit de eficient.
O ceașcă de cafea conține între 1-2 mg de vitamina B3, ceea ce reprezintă aproximativ 10% din necesarul zilnic.
Carnea de curcan are un conținut ridicat de triptofan, iar consumul săptămânal a cel puțin 150 de grame ne poate asigura încă 10% din necesarul de vitamina B3.