Cu două săptămîni înainte de sosirea la București, invitații de onoare ai ediției de anul acesta a Salonului Internațional de Carte Bookfest ne-au mărturist care sînt gîndurile cu care vin în România.
Katharina Hacker, un nume de prim rang al prozei europene contemporane, laureată cu Premiului Național al Cărții din Germania, este la a treia vizită în România:
„Am fost în 1998 și, apoi, în 1999 sau 2000, dacă îmi amintesc bine – în București, la Cetate și la Cluj. Au fost călătorii frumoase, mi-a plăcut mult țara. Arhitectura Bucureștiului mi s-a părut familiară, fiindcă mi-a adus aminte de Tel Aviv, unde am petrecut mai mulți ani. Mi-a plăcut peisajul, mi-a plăcut cît de mult se gătește și se trăiește în aer liber. Mi-a plăcut călătoria cu trenul spre Cluj, deși mi-a fost cam frică, era o lună plină și luminoasă, trenul mergea încet printre munți, la întors se auzeau cîinii urlînd și-i vedeai cum se apropie în haite de trenul care se tot oprea din loc în loc. Am citit cărțile lui Mircea Cărtărescu, care îmi plac foarte mult, cu fantezia lor invadatoare și încăpățînată. Clujul mi s-a părut minunat, am fost impresionată de cîtă lume învață foarte bine germana în grădinițe și în școli. M-au deprimat, însă, aspectele naționaliste. Sînt foarte curioasă să văd cum s-a schimbat Bucureștiul și, totodată, cum s-au sedimentat dificilele evoluții politice. Ca privitor de pe margine, nu-ți poți dori altceva decît ca această țară să aibă parte de o guvernare deșteaptă și cumpătată”.
Spre deosebire de ea, scriitoarea austriacă Julya Rabinowich, cunoscută deopotrivă ca autoare de proză şi teatru, pictoriţă şi interpret, vine pentru prima dată în România:
„Mă aştept la întîlniri interesante, la impresii noi, poate să-mi aduc puţin aminte de trecutul meu în Uniunea Sovietică – adeseori, îmi amintesc, cînd vizitez fostele ţări ale Uniunii Sovietice, de copilăria mea – lucruri pozitive şi negative… Chiar şi atunci cînd sînt doar ecouri ale unui trecut comun”, ne-a mărturisit aceasta.
Tot la prima vizită în România se află și prozatorul austriac Josef Winkler, a cărui legătură constantă cu România, de zeci de ani, o reprezintă literatura Hertei Müller:
„O cunosc de peste 25 de ani şi o apreciez în mod deosebit. Aş vrea foarte mult să scriu o poveste referitoare la romanul ei Regele se-nclină și ucide şi de aceea mi-aş dori foarte mult să vizitez satul ei natal”.
Născut în România, prozatorul Cătălin Dorian Florescu, autorul Cărții anului 2011 în Elveția, se reîntoarce cu bucurie la București, de fiecare dată cînd are ocazia:
„Bucureștiul a devenit pentru mine – alături de orașul meu natal, Timișoara – cel mai important oraș, deoarece, deși îmi este în continuare străin, am aici cîțiva prieteni buni. Tocmai de întîlnirile cu acești prieteni mă bucur în mod deosebit. Bănuiesc că la salonul de carte mă voi întîlni și cu unii dintre cititorii mei, cu alți scriitori și cu echipa Editurii Polirom. Nici nu mai este nevoie de altceva. Este cumva amuzant că vin acum în țara mea de origine ca reprezentant al literaturii elvețiene. Deși în România trec ca autor român”.
Nu este născut în România, însă a ales țara noastră drept patria de adopție – este vorba despre Jan Koneffke – autor prolific, prozator, poet şi jurnalist, tradus în limba română la Editura Humanitas Fiction:
„Bucureştiul de astăzi îl cunosc destul de bine, dar şi pe cel din trecut, din tot felul de cărţi, din albume de fotografii şi povestiri orale, toate stînd la baza documentării mele pentru scrierea romanului Cele șapte vieti ale lui Felix Kannmacher (Die sieben Leben des Felix Kannmacher) – aşadar aşteptările mele se concentrează pe ecoul pe care cartea mea «românească» îl va avea în rîndul publicului. Oare privirea pe care personajul principal, emigrantul german Felix Kannmacher, şi autorul său o aruncă asupra ţării voastre va convinge cititorul român? Va stîrni uimire, iritare sau îi va captiva? Mă simt ca în faţa unui examen şi cu cît se apropie mai mult momentul tîrgului de carte cu atît îmi cresc emoţiile”.
Bucureștiul este și locul de desfășurare al acțiunii romanului Pribegia (Die Verbannte) al scriitoarei elvețiene Jolanda Piniel:
„Am vizitat Bucureștiul de nenumărate ori, ultima oară acum patru ani, cînd am locuit în camera de oaspeți a Colegiului Noua Europă și cînd m-am documentat cu privire la anii ’30-’40, perioadă în care călătoresc personajele mele. Faptul că am ocazia să-mi prezint cartea în cadrul Salonului de Carte de la București reprezintă ceva foarte special pentru mine. Mă bucur foarte mult că voi avea ocazia să particip la discuții și dezbateri. La revedere, București!”.
Pentru scriitorul elvețian Christian Haller, legăturile cu Bucureștiul se pierd în trecut – este orașul în care au locuit, pentru o vreme, mama și bunicii săi:
„Îmi place să mă scufund în atmosfera Bucureştiului, să mă plimb pe străzile oraşului în care a crescut mama mea şi în care mi-am petrecut săptămîni întregi, pe vremea cînd mă documentam pentru romanul meu, Muzica înghițită. Fiecare vizită la Bucureşti a fost stimulatoare: Bucureştiul m-a influenţat profund ca sursă de amintiri legate de mama mea. Scrierile mele au fost, la rîndul lor, în mare măsură influenţate de literatura română.”
Emoțiile istoricului elvețian Simon Geissbühler legate de reîntoarcerea la București au legătură cu felul în care va fi receptat cel mai recent volum al său:
„Mă bucură întoarcerea la Bucureşti, unde am trăit şi lucrat timp de aproape patru ani. Mă bucur să cercetez oraşul, să văd ce s-a schimbat şi ce a rămas la fel. Sînt foarte curios să constat dacă literatura de limbă germană de la salonul de carte din Bucureşti va reuşi să stîrnească interesul publicului. Mă întreb dacă volumul meu, bazat pe numeroase surse şi care abordează critic un aspect extrem de dificil şi ignorat al istoriei româneşti, va stîrni vreo reacţie. Va fi oare posibilă, după 72 de ani, o discuţie sinceră pe tema primei faze a Holocaustului în teritoriile ocupate de Români, în iulie 1941? Sau vom avea, oare, parte doar de tăcere?”.
Dragostea pentru cititorii-copii, dublată de curiozitatea privind oferta de cărți pentru copii și tineret din Sudul și Estul Europei – acestea sînt motivele care o aduc la Bookfest 2013 pe Kirsten Boie, poate cea mai cunoscută autoare de literatură pentru copii și tineret de limba germană a momentului, laureată a zeci de premii literare:
„M-am bucurat de invitația de a fi prezentă la Bookfest, mai ales datorită faptului că întotdeauna tîrgurile de carte din străinătate sînt pentru mine, ca autoare de cărți de copii, o ocazie unică de a afla mai multe despre literatura pentru copii din țările respective, despre tendințele de pe piață, dar și o șansă de a intra în contact direct cu cititorii și de a constata importanța lecturii pentru cititorii-copii. În ultimele decenii, în literatura noastră pentru copii, (vest) germană, privirile noastre au fost orientate exclusiv spre vest – evoluțiile care au avut loc în acest timp în Estul și Sudul Europei fiindu-ne complet străine. Sper așadar să pot afla mai multe despre toate acestea în București. Mă bucur totodată că voi participa la o manifestare la care va exista poate posibilitatea de a intra în discuție cu cititorii români”.
La invitația Asociației Editorilor din România, Germania, Austria și Elveția sînt oaspeți de onoare ai celei de a VIII-a ediţii a Salonului Internațional de Carte Bookfest. Participarea trinaţională se va desfăşura sub motto-ul „Trei ţări, aceeași limbă” şi va prezenta literatura de limbă germană, din 29 mai până pe 2 iunie 2013.