Portughezul Rui Zink are un delir literar, plin de entuziasm şi de imaginaţie. Îmi închipui că îşi pune mereu un zâmbet radios pe chip când se aşterne la scris. Naturaleţea condeiului sau a tastaturii lui Zink atinge suflete pentru că poveştile sale izvorăsc din generozitate, din jumătate de copilăria de care îşi mai aduce aminte, dintr-un umor dezarmant şi savuros.
Carusel de întrebări, de tentative de răspunsuri, de pierderi şi regăsiri – asta a modelat portughezul Rui Zink când a scris Aşteptarea. Încep să cred că generaţia tânără de autori a găsit alchimia succesului în concizie, nelungit la nemurire a operei lor. Cartea de faţă este o perlă de idei, scriitură şi francheţe, comprimate toate în 133 de pagini, dozate perfect, şlefuite ideal.
„Dumnezeu există? Întrebare prostească. La început este cuvântul, nu? Or, noi Îl cuprindem în cuvinte, deci există. Fiinţa omenească e singura vieţuitoare care transformă în realitate tot ce atinge – chiar dacă atingerea asta s-ar produce doar cu gândul. Dumnezeu există, aşa cum există marţienii, amorul, libertatea, democraţia, fericirea, drepturile omului, muştele, spune Rui Zink în Destinația turistică, un roman straniu, hipnotic și incitant. Poate fi numit roman experimental, pentru că se bazează pe colaje din ziare, poate fi numit roman-joc, datorită atmosferei de Second Life, poate fi numit roman de aventuri…în funcție de stilul cititorului. Un inteviu în exclusivitate pentru BookMag.