Editura Polirom lansează o nouă serie de autor, dedicată poetei şi eseistei Marta Petreu, ce reuneşte în aproape 15 volume atât studiile, eseurile ori ciclurile de poeme deja cunoscute publicului, cât şi lucrări inedite.
Despre Marta Petreu, Nicolae Manolescu a scris, în mult discutata sa Istorie critică a literaturii române, că „este o poetă excepţională şi, totodată, o strălucită eseistă”, formată şi „informată” filosofic.
Seria începe cu un roman care marchează totodată debutul autoarei în proză, Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului, pasionantă istorie de familie întinsă pe parcursul unui secol, cu integrala poeziei Martei Petreu, Apocalipsa după Marta, precum şi cu o nouă ediţie, revăzută, a monografiei despre Cioran şi controversatul său trecut interbelic: Cioran sau un trecut deocheat, publicată la centenarul filosofului născut la Răşinari. Cioran sau un trecut deocheat a apărut în SUA, în anul 2005, la editura Ivan D. Ree, în traducerea lui Bogdan Aldea, cu o prefaţă de Norman Manea, având titlul An infamous past. E. M. Cioran and the Rise of Fascism in Romania.
Tot în 2011, lor li se va alătura un consistent volum de studii, De la Junimea la Noica. Studii de cultură românească, de asemenea inedit. Din serie nu vor lipsi cărţile cu ample ecouri încă de la apariţie, precum cea despre Mihail Sebastian şi complicatele sale raporturi cu Nae Ionescu ori volumul Ionescu în ţara tatălui, lucrările de filosofie sau chiar, tot între inedite, un nou volum de poezii şi o monografie despre acelaşi Nae Ionescu.
Acasă, pe Câmpia Armaghedonului
Romanul Martei Petreu aduce în literatura română un personaj memorabil: Maria, o ţărancă din Câmpia Transilvaniei, care, neîmplinită în iubire şi în viaţă, ajunge să-şi renege şi să-şi blesteme propriile vlăstare. Ca o pânză de păianjen în miezul căreia se află această mamă terifiantă, familiile Sucutărdean şi Vălean îşi ţes existenţele într-o istorie de un veac. Apocalipsa pe care o aşteaptă în orice clipă o parte dintre membrii milenarişti ai clanului, rigorile religioase şi sărăcia adusă de colectivizare croiesc caractere de excepţie şi destine asemenea.
Apocalipsa dupa Marta reuneşte toate poeziile publicate în volum de Marta Petreu între anii 1981 şi 2006: Aduceţi verbele (1981), Dimineaţa tinerelor doamne (1983); Loc psihic (1991); Poeme neruşinate (1993); Cartea mîniei (1997); Apocalipsa după Marta (1999); Falanga (2001); Scara lui Iacob (2006).
Cioran sau un trecut deocheat, Ediţia a III-a revăzută şi adăugită, publicată la centenarul filosofului născut la Răşinari
„Oamenii nu vorbesc decât despre ceea ce ascundem”, observa, nu fără amărăciune, Cioran, adăugând: „Dac-am comis o greşeală în trecut, cu cât o mărturisim mai puţin, cu atât ceilalţi revin asupra ei şi-o comentează”. Filosoful român refugiat la Paris şi devenit unul dintre marii autori de limbă franceză ştia ce spune: în Franţa, el a fost permanent în situaţia de a-şi ascunde trecutul românesc, adică articolele politice extremiste şi volumul Schimbarea la faţă a României (1936).
Cartea Martei Petreu reconstituie, minuţios şi documentat, circumstanţele filosofice şi istorice care l-au dus pe tânărul Cioran la o opţiune politică extremistă şi analizează insolita sa combinaţie de idei —de extremă dreaptă legionară şi de extremă stângă bolşevică —, aducând dovezile despărţirii de trecutul său „deocheat”.
Din cuprins: Convertirea politică a lui Cioran. Noiembrie 1933 • Doctrina legionară • Doctrina legionară şi intelighenţia interbelică • Filosofii paralele: Spengler şi Cioran • Critica fizionomică a României • Filosofii paralele: Lovinescu şi Cioran • Problema străinilor •…gândul unei alte Românii • Cioran sau un trecut deocheat • Cioran în peisajul ideologic românesc • Paşii sofistului
Marta Petreu este scriitor şi profesor. A debutat editorial în 1981, cu volumul de poeme Aduceţi verbele. Alte volume de poeme: Dimineaţa tinerelor doamne (1983); Loc psihic (1991); Poeme neruşinate (1993); Cartea mâniei (1997); Apocalipsa după Marta (1999); Falanga (2001); Scara lui Iacob (2006). O culegere lirică, Poèmes sans vergogne, i-a apărut în 2005 în Franţa, la Editura „Le Temps qu’il Fait”. Este autoarea mai multor volume de eseuri şi studii despre filosofia şi cultura românească: Jocurile manierismului logic (1995); Un trecut deocheat sau „Schimbarea la faţă a României” (1999; ediţia a II-a, 2004; carte apărută în SUA în 2005, cu titlul An Infamous Past: E.M. Cioran and the Rise of Fascism in Romania); Ionescu în ţara tatălui (2001; ediţia a II-a, 2002); Filosofia lui Caragiale (2003); Filosofii paralele (2005). A publicat, sub titlul Conversaţii cu… (2004 şi 2006), două volume de interviuri cu personalităţi ale vieţii intelectuale româneşti. La Editura Polirom i-au mai apărut Despre bolile filosofilor. Cioran (2008; ediţia a II-a, 2010; volum apărut întâi în Serbia, cu titlul O bolestima filozofa. Cioran) şi Diavolul şi ucenicul său: Nae Ionescu – Mihail Sebastian (ediţia I, 2009; ediţia a II-a, 2010).