Polirom lansează colecția „Junior”, un nou proiect editorial ce se adresează atît copiilor, cît și adolescenților. Aceștia vor găsi aici cărți de aventuri, romane fantasy, cărți ilustrate, semnate de nume mari ale literaturii universale actuale. Elif Shafak, Sophie Kinsella sau Ian McEwan sînt autori deja îndrăgiți de publicul românesc, public care are acum ocazia să-i cunoască și în ipostaza de autori de literatură young adult sau pentru copii. Colecția se adresează unui public tînăr foarte variat, de la elevii de școală primară și pînă la tinerii de orice vîrstă.
Coordonată de Bogdan-Alexandru Stănescu, colecția „Junior ”debutează cu volumele În căutarea lui Audrey, de Sophie Kinsella, o poveste despre iubire şi încredere la vîrsta adolescenţei; Casa Heap. Primul volum al Trilogiei Iremonger. Cu ilustraţiile autorului, de Edward Carey, ajuns pe lista celor mai bune titluri ale anului 2014 a prestigioasei publicaţii The New York Times Book Review; Viaţa secretă a albinelor, de Sue Monk Kidd, povestea unei tinere orfane care descoperă că dragostea poate fi găsită în cele mai neaşteptate locuri, carte vîndută în peste paisprezece milioane de exemplare, tradusă în treizeci şi şase de limbi și care s-a aflat peste o sută de săptămîni pe lista de bestselleruri a New York Times; Fetiţa căreia nu-i plăcea numele său, de Elif Shafak, cu ilustraţii de Zafer Okur, povestea unei fetițe cu un nume tare ciudat: Mușcată Curgătoare.
Îi citeam fiului meu în fiecare seară, apoi am început să urmăresc cum citește singur. Am luat-o de la capăt cu fiica mea și, încet-încet, am început să învăț ce le place și ce nu. M-am apropiat de un gen de lectură care nu-mi era familiar și la un moment dat m-am întrebat de ce să nu publicăm chiar la Polirom cărți pentru puști, mai ales că mulți dintre autorii noștri din „Biblioteca Polirom” scriau literatură pentru copii și tineri. Așa s-a născut „Junior”: o colecție tînără din toate punctele de vedere, spune Bogdan-Alexandru Stănescu.
În căutarea lui Audrey, de Sophie Kinsella, comedie, romance şi roman psihologic/ Carte recomandată cititorilor cu vîrsta de peste 14 ani. Traducere din limba engleză şi note de Anacaona Mîndrilă-Sonetto. Audrey poartă tot timpul ochelari cu lentile negre. Nu-i scoate nici măcar în casă. Nu iese niciodată în oraş, rar cînd schimbă două vorbe cu cineva pe care nu-l cunoaşte şi i se pare aproape imposibil să se uite în ochii oamenilor. Aşa e Audrey. Dar toate astea pînă într-o zi – cînd apare Linus, prietenul fratelui ei. Audrey descoperă că poate să vorbească cu Linus despre spaimele care nu-i dau pace. Linus o face să rîdă şi cu el nu se mai simte judecată nemilos de toată lumea. Încet-încet, Audrey se îndreaptă spre vindecare şi se îndrăgosteşte. Dar poţi să te gîndeşti la viitor dacă n-ai rezolvat ce e tulbure şi rău în trecut? Poate să te iubească cineva dacă te-a văzut, cum a văzut-o Linus pe Audrey, în clipele cele mai încercate din viaţa ta?
Sophie Kinsella s‑a născut în 1969, la Londra. A studiat ştiinţele politice, filozofia şi economia la Oxford. A lucrat o vreme ca ziaristă specializată în domeniul financiar, însă succesul romanului ei de debut a convins‑o să se dedice în exclusivitate scrisului. Cărțile autoarei apărute la Polirom, aici.
Casa Heap, de Edward Carey, primul volum al Trilogiei Iremonger, trilogie publicată în Franţa, Italia, China, Rusia, SUA și Marea Britanie / Carte recomandată cititorilor cu vîrsta de peste 14 ani. Traducere din limba engleză de Mihaela Ghiţă. Clod, din clanul Iremongerilor, suferă de o boală ciudată: aude cum şoptesc obiectele. O furtună e pe cale să se abată asupra Casei Heap, care se înalţă în mijlocul unei mări de gunoaie şi vechituri strînse de prin întreaga Londră, iar Iremongerii devin neliniştiţi şi şoaptele se înteţesc. Cînd Clod o întîlneşte pe Lucy Pennant, o orfană sosită de curînd din oraş, totul se schimbă. Secretele care ţin Casa Heap laolaltă prind să se destrame, dînd la iveală o taină sinistră ce ameninţă să distrugă lumea lui Clod.
Edward Carey (n. 1970) este romancier, artist vizual şi dramaturg britanic. A scris şi a produs mai multe piese de teatru. Romanul său de debut, Observatory Mansions (2001, cu ilustraţiile autorului), a fost tradus în treisprezece limbi. A scris mai multe adaptări pentru scenă, printre care se numără şi cea a romanului Porumbelul de Patrick Süskind. Cinci dintre piesele sale au fost puse în scenă în Marea Britanie, România şi Lituania. A lucrat de asemenea ca designer şi ilustrator de carte. A locuit în Anglia, Franţa, România, Lituania, Germania, Irlanda, Danemarca şi Statele Unite ale Americii.
Viaţa secretă a albinelor, de Sue Monk Kidd, roman ecranizat în 2008, într-o producţie cu Dakota Fanning, Alicia Keys şi Paul Bettany în rolurile principale, în regia Ginei Prince-Bythewood/ Carte recomandată cititorilor cu vîrsta de peste 14 ani. Traducere din limba engleză de Victor Ghica. Lily Owens are paisprezece ani şi o singură prietenă de cînd mama ei nu mai e: o servitoare de culoare doldora de idei trăsnite, Rosaleen. Să fii afro-american în Carolina de Sud a anilor 1960 nu-i deloc uşor, aşa că, în ziua în care Rosaleen nu mai poate răbda şi îi insultă pe cîţiva rasişti înverşunaţi din ţinut, Lily se hotărăşte: au să fugă amîndouă în orăşelul Tiburon, unde s-ar putea să existe ceva care să lămurească dispariţia misterioasă a mamei. Găsesc adăpost în casa unui trio excentric: trei surori afro-americane care cresc albine şi se închină la Madona Neagră. De acum, călătoria lui Lily poate să înceapă.
Considerată de critică o adevărată urmaşă a lui Carson McCullers, scriitoarea americană Sue Monk Kidd s-a născut în 1948 în Sylvester, statul Georgia. Romanul ei de debut, Viaţa secretă a albinelor (2002), a cunoscut un succes fulminant. A mai scris romanele The Mermaid Chair (2005) şi The Invention of Wings (2014), precum şi volumul de memorii şi călătorii Traveling with Pomegranates: A Mother-Daughter Story (2009, împreună cu fiica sa, Ann Kidd Taylor).
Fetiţa căreia nu-i plăcea numele său, de Elif Shafak, autoarea bestsellerului internațional Bastarda Istanbulului / Carte recomandată cititorilor cu vîrsta de peste 10 ani. Traducere din limba turcă de Sunia İliaz Acmambet. N-o cheamă nici Violeta, nici Lăcrămioara, nici Camelia. Cît e ea de inteligentă, de curajoasă şi de plină de imaginaţie, se împiedică şi se întristează mereu de un singur lucru: numele său, care nu-i place nici în ruptul capului. Părinţii ei i-au dat un nume tare ciudat: Sakız Sardunya, adică Muşcată Curgătoare, o floare care n-are altă treabă decît să atragă păsările colibri. Fetiţa nu are fraţi sau surori, iar prietenii ei cei mai buni sînt cărţile, singurele care nu rîd de numele ăsta curios. Numai că nici ele, cărţile, nu-s prea fericite pe lume: printre atîtea jocuri video şi desene animate de la televizor, copiii au uitat să mai asculte şi să mai inventeze poveşti, aşa că tărîmul lor fermecat e în primejdie. Muşcată Curgătoare e tare speriată: doar n-o să fie ea singură în stare să-l salveze, nu?
Scriitoare de origine turcă, Elif Shafak s-a născut în Franţa, la Strasbourg, în 1971. A studiat relaţiile internaţionale la Middle East Technical University din Ankara. Are un masterat în Studii feminine şi un doctorat în Ştiinţe politice şi a predat la mai multe universităţi din Turcia, Marea Britanie şi Statele Unite. Cărțile autoarei apărute la Polirom, aici.
În pregătire: Frances Hardinge, Copacul Minciunilor; Ian McEwan, Visătorul; Michael Ende, Momo. Pagina de facebook a colecției, aici.