Eu cred așa: câtă vreme un procent covârșitor din populație va considera că televiziunea este singura sursă de informare și educare, or să tot fie rezultate stânjenitoare la bacalaureat sau la admiterea în facultate. De ce? Pentru că nu-ți mai arde de învățătură când vezi așa-zisele modele de succes defilând în platourile televiziunilor cu discursuri agramate sau non-discursuri. Îți dai seama că se poate și așa, trebuie doar să ajungi acolo unde trebuie. Și dacă emisiunile TV cu fete „tunate“ și băieți de băieți au succes, înseamnă că asta e calea.
Un sondaj realizat recent de IRES arată că 83% dintre români se uită zilnic la televizor, în timp ce 10% – se uită de câteva ori pe săptămână, iar 3% – o dată pe săptămână, 1% – cel puţin o dată pe lună. „Vasile Dâncu, preşedintele IRES, a remarcat acest comportament excesiv de intens privind televiziunea, precizând că persoanele cu studii superioare tind să se uite zilnic la televizor într-un procent mai mare (88,1%) decât cele cu studii medii (83,4%) şi cele cu studii elementare (77,8%)“, scrie Mediafax. Sunt sigură că mulți dintre ei au citit ultima oară o carte când încă mai erau în facultate sau liceu. Acum preferă emisiunile de știri și talk-show-urile pe teme dintre cele mai colorate. Au scris puțin și cu majuscule.
Da, trăim într-o epocă în care informarea este crucială, dar asta nu înseamnă că ne trebuie o singură sursă. Oamenii de media nu sunt deținătorii adevărului absolut. Rulează doar niște rețete aducătoare de audiențe, dintre care cea mai eficientă este 3S: sex-scandal-sânge. Nu înțelegi mai bine pe ce lume ești sau cum va arăta economia mâine dacă te îngropi în fotoliu și sorbi panseurile lui Moise Guran sau declarațiile politicos-evazive ale guvernanților.
Nouriel Roubini, celebrul guru într-ale economiei mondiale, a devenit faimos abia după ce predicțiile sale triste s-au adeverit. Omul scrisese niște cărți până atunci, dar în afara unei comunități mici, nimeni nu îl luase în serios. Acum, fiecare apariție televizată a sa este un fel de întâlnire cu viitorul și prin urmare face multe puncte de rating. Dar înainte de vorbele spuse la TV au fost vorbele scrise în cărți. Dacă le-ar fi citit la timp, mulți dintre noi n-ar mai fi fost atât de afectați de criza mondială.
Să ne întoarcem la cum își văd copiii noștri viitorul. Ca adolescent, azi nu te mai interesează să aprofundezi mai multe cunoștințe dintre cele predate la școală când vezi că se poate ajunge în Parlament fără cine știe ce cultură generală. Din nou, trebuie să ai conexiunile necesare. Lectura îți va părea, evident, o pierdere de timp, câtă vreme netul e plin de referate și la televizor nu prea vezi mutre agreabile printre intelectuali. Căci intelectualii români mediatizați arareori sunt relaxați și dispuși să renunțe la grimase în favoarea zâmbetelor. Poate că e unul dintre motivele pentru care 29% dintre români nu se uită niciodată la emisiuni de cultură şi artă, în timp ce doar 6% se uită zilnic la astfel de programe, iar 21% – de câteva ori pe săptămână, potrivit aceluiași sondaj.
N-ai de ce să-i citești pe clasici ca să ajungi profesor sau bibliotecar. Au salarii mici; e drept, unii se mai descurcă financiar adăugând câștigurile din meditații, dar sacrificându-și timpul liber și viața de familie. Nu e o rețetă câștigătoare. Unde te mai duce cititul? Poate la o carieră de jurnalist (pe cale de dispariție), de traducător (la fel, în plus mai e și plătită subțire) sau de om de publicitate și comunicare (aici da, poți să câștigi mai bine, dar ai cam multe și diverse de citit).
Nu poți să trăiești din scris dacă nu ești Mircea Cărtărescu sau Andrei Pleșu. Trebuie să dai vocația pe felia de pâine și probabil în țara asta există un procent considerabil care ar putea intra la categoria „vise abadonate ca să intri în rândul lumii“.
Pe vremuri erau facultăți la modă, ieșeau loturi de medici, avocați, economiști la fiecare patru ani. Acum, nu mai auzi pe nimeni întrebând „Ce meserie se mai poartă?“. Nu se mai poartă o meserie anume, se poartă șmecheria, descurcăreala, aroganța și suficiența, susținute de etichete cu nume celebre. Căci la atât se rezumă lectura multor adolescenți și adulți de azi: la etichete.
Imagine: depositphotos.com