Îmblânzitorul dragonilor este o carte dedicată preadolescenţilor. Asta nu înseamnă că nu îţi poţi vârî nasul în paginile ei, orice vârstă ai avea. Pentru că o poveste bine scrisă merită citită oricând, în ciuda faptului că literatura fantasy abundă din toate colţurile lumii.
Aici, în volumul acesta, autoarea Lucinda Hare şi-a imaginat-o pe Quenelda, un copil care simte că dragonii pot fi iubiţi. Este apropiată de ei şi comunică simplu cu creaturile de basm, care însă în lumea ei sunt obişnuite aşa cum sunt la noi câinii maidanezi sau ca maimuţele la sud-asiatici. În plus, dragonii ei au nobleţe şi curaj.
La fel este şi Quenelda, care visează să zboare pe un dragon de luptă. Este ceva genetic, căci tatăl Queneldei este chiar comandantul forţelor de înaripate, iar fiica sa vrea să-l urmeze în carieră. Quenelda este cea care îi îngrijeşte pe dragoni, vorbeşte cu ei, îi alină dacă sînt răniţi. Vremurile în care trăiesc ei şi dragonii lor nu par a fi unele bune şi liniştite, căci ei, locuitorii din Împărăţiile celor Şapte Mări poartă de sute de ani întregi bătălii cu tabăra goblinilor.
La polul opus Queneldei se află micuţul Root, în româneşte Rădăcină, care, după cum îi spune şi numele, vrea să rămână cât mai mult timp legat de pământ. Lui nu-i plac dragonii, i se par înfricoşători. Scot foc pe gură şi pe nas, au aripi largi şi înspăimântătoare, zboară prea sus şi asta nu e tocmai ce şi-ar dori Rădăcină. Vrea să nu aibă de-a face cu ei, dacă s-ar putea, dar nu, aşa ceva nu se poate. Pentru că Rădăcină primeşte misiunea de a fi scutierul domniţei curajoase.
Din această controversă se nasc cele mai sprinţare şi cele mai dulci-conflictuale momente din paginile cărţii. Dar se naşte şi o prietenie bazată pe contradicţii şi sinceritate. Cei doi eroi, îndrăzneaţa şi precautul, îşi unesc forţele şi reuşesc să strice planurile ticăloase ale unui intrigant-surpriză. Ei învaţă unul de la altul, lărgindu-şi astfel orizonturile şi perspectivele asupra lumii înconjurătoare, crescându-se unul pe altul, având grijă unul de altul. Aşa cum ar trebui să facă toţi prietenii.
Faptul că eroul principal este de fapt o eroină soldăţoasă, dar sensibilă, este cheia de suflet a acestui volum pentru copii. Ea reuşeşte într-o lume dură şi esenţialmente băieţească şi pentru asta merită apeciată şi mai mult. Este o poveste a unei copilării moderne, doar că transpusă într-un univers magic şi imaginar.
Aceasta este doar prima carte a trilogiei Cronicile Domului. Poate totul vine din inimă de scoţiancă luptătoare pe care o are scriitoarea Lucinda Hare, care are, de asemenea, şi o mare dragoste pentru animale de tot felul. În curtea ei sunt adunate zeci de animale salvate, culese de pe stradă sau de la stăpâni care nu au grijă de ele. Cum singură declară, toţi banii ei se duc pe facturile datorate medicilor veterinari.
Lucinda Hare este fetiţa din carte. Doar că e adultă şi nu a avut şansa să îngrijească un dragon.