Continuăm seria de articole dedicată preferințelor literare ale scriitorilor români contemporani. Știm că îi iubiți pe Andrei Dósa, dar poate nu știați ce cărți îndrăgește el. Iată-le:
József Attila: Poezii – pentru că multă vreme m-am orientat după el și am crezut că după el nu se mai poate scrie poezie (aveam 20 de ani, habar n-aveam despre ce se mai întâmplă în literatură).
Petri György: Explicații pentru P.M. – rămâne, din punctul meu de vedere, una dintre cele mai puternice cărți de poezie scrise în Ungaria după 1945. Sper să fiu în stare s-o traduc într-o bună zi pentru publicul român.
Dan Sociu: Cântece Excesive – prima carte de poezii a unui poet român contemporan pe care mi-am cumpărat-o.
Mircea Cărtărescu: Nostalgia – probabil una dintre cărțile cele mai memorabile pe care le-am citit. Chiar și după atâta timp de la lectură, mi-au rămas vii în minte multe scene și imagini de acolo.
J.D. Salinger: Seymour, o prezentare – cartea care m-a îndemnat s-o apuc pe calea literaturii. Asta s-a întâmplat cam pe vremea când lui V. Leac îi apărea volumul de poezii intitulat Seymour: sonată pentru cornet de hârtie.
Anthony Burgess: Portocala Mecanică – una dintre cele mai subversive cărți citite de mine. Abia după ce am citit-o am început să gust și eu muzica clasică.
Apuleius: Măgarul de aur – fuck postmodernism, read this.
Vladimir Makanin: Underground – cum să faci față tratamentelor care ți se aplică într-o casă de nebuni din Uniunea Sovietică. Cum să rămâi om într-un sistem opresiv despre care lumea credea că e etern precum soarele. Cum să rămâi tu însuți în timpul capitalismului sălbatic.
Andrei Platonov: Cevengur – romanul care descrie poate cel mai bine absurditatea unui sistem.
John Kennedy Toole: Conjurația Imbecililor – cel mai simpatic grăsan pe care l-a dat vreodată literatura americană.