Episodul infidelității sale ocupă și el câteva capitole în carte, după ce mingea îi fusese ridicată la fileu de soția sa, care și-a publicat prima memoriile. Ea a spus acolo că motivul pentru care a fost infidel trebuie să fie explicat de el. Chiar dacă vorbește pe larg despre cât a suferit de pe urma acestei greșeli, spune că nu știe de ce și-a înșelat și rănit soția. Începe prin a spune că 1998 avea să fie cel mai bizar an al președinției sale, plin de umilințe și rușine, de lupte politice pe plan intern și de succese pe plan extern și dominat de o demonstrație de bun simț și decență din partea poporului american.
„Avusesem o întâlnire nepotrivită cu Monica Lewinsky și această situație avea să se repete de mai multe ori… Am recunoscut că îi oferisem cadouri. Nu le-am spus nimic (anchetatorilor) de relația mea cu ea, dar mi-am mărturisit nedumerirea față de definiția bizară a relațiilor sexuale“.
Recunoaște că ceea ce a făcut cu Monica Lewinsky a fost stupid și imoral. „Îmi era rușine de faptele mele și nu îmi doream să iasă la iveală. În declarație, am încercat să mă apăr pe mine și familia mea de propria prostie egoistă“.
„Ca soț, făcusem o greșeală pentru care trebuia să-mi cer scuze și să mă căiesc; ca președinte, mă găseam prins într-o luptă cu forțe care abuzaseră de legile civile și penale și răniseră grav oameni nevinovați în încercarea de a-mi distruge președinția și de a-mi anula capacitatea de a-mi îndeplini mandantul. (…) Am recunoscut că în anumite momente din 1996 și o dată în 1997 am avut un comportament greșit care a inclus contacte intime nepotrivite cu Monica Lewinsky“.
Ancheta a costat poporul american 40 de milioane de dolari și s-a rezumat la analiza semantică a termenului relații sexuale. Clinton nu a spus nici o clipă decât că a avut relații nepotrivite. Miza acestor termeni era faptul că dacă era găsit vinovat de sperjur, putea fi demis. 
În plan familial, a petrecut primele două zile de după recunoaștere, implorând iertare. „Seara, Hillary urca în dormitor, iar eu dormeam pe canapea. Împreună cu Hillary am început și un program serios de consiliere, o zi pe săptămână timp de aproape un an. Între timp, continuam să dorm pe canapea, pe una destul de mică, aflată în camera alăturată dormitorului nostru. Am dormit acolo două luni sau chiar mai mult. Am putut citi, reflecta și munci, dar speram că lucrurile aveau să se schimbe la un moment dat“.
Iertarea a venit la mult timp după faptă, după un an de consiliere maritală și din convingerea lui Hillary că are parte, în calitate de cetățean al Americii, de un președinte bun. „În ciuda a tot ceea ce se întâmplase, fiica mea continua să mă iubească și își dorea să nu renunț. Și, cel mai important, Hillary nu mi-a refuzat în tot acest timp nici dragostea, nici sprijinul. De la prima întâlnire, m-am îndrăgostit de râsul său. În mijlocul acelei lumi absurde, am reînceput să râdem, uniți fiind de ședințele săptămânale de consiliere și de hotărârea comună de a ne opune acestei lovituri venite din partea dreptei radicale. Am sfârșit prin a fi aproape recunoscător detractorilor mei: au fost probabil singurii capabili s-o determine pe soția mea să mă privească cu ochi mai buni. Am putut renunța chiar și la canapea“.
Sfârșitul mandatului său a înregistrat o premieră, Bill și Hilary Clinton fiind primul cuplu din istoria Americii care avea atribuții în Senat și la Casa Albă. Au fost 17 zile în care amândoi au ocupat o funcție oficială.
După terminarea mandatului de președinte, Clinton și-a propus să realizeze o bibliotecă prezidențială. „În afară de bibliotecă, știam deja că voiam să scriu o carte despre viața și președinția mea, că trebuie să muncesc din greu trei sau patru ani ca să-mi plătesc datoriile rămase în urma proceselor, că aveam să cumpăr o casă – două case, dacă Hillary câștiga alegerile pentru Senat – și să pun niște bani deoparte pentru ea și Hillary. Apoi doream să-mi dedic restul vieții interesului public“.
Despre această carte el spune că a încercat pur și simplu să spună povestea bucuriilor și tristeților sale, a visurilor și temerilor, a triumfurilor și eșecurilor. Sincer, cred că a reușit acest lucru și merită să vedeți cum.