Un roman fabulos, tragic și hâtru în același timp, dur și sensibil, pe care trebuie să îl citiți în vara aceasta! Vă recomand o carte neobişnuit de frumoasă în dramatismul ei, Buddha din podul casei de Julie Otsuka, apărută în colecţia Biblioteca Polirom. Actual.
Subiectul neobişnuit al romanului Buddha din podul casei este importul masiv de femei japoneze în San Francisco în anii 1920. Tratate ca o marfă, femeile erau comandate prin poştă, în urma unor căsătorii aranjate prin corespondenţă şi bazate doar pe un schimb de fotografii – o afacere prosperă pentru mijlocitorii acestor aranjamente.
Julie Otsuka alege o formă de naraţiune inedită, poetică, pentru a spune povestea tinerelor japoneze ajunse pe pămînt american. Concentrarea istoriilor personale în fraze scurte, de mare impact, cu un ritm interior captivant, conferă forţă şi farmec naraţiunii ce a fost asemănată de critici cu vocea colectivă a corului antic grecesc.
Realitatea care le aşteaptă pe tinerele japoneze pe tărîmul făgăduinţei este una neaşteptată, de multe ori crudă, şi multe din ele nu-şi vor reveni niciodată. Bărbații care le-au cumpărat nu sunt tocmai feții-frumoși la care visau ele în timpul călătoriei către noua viață. Unii au mințit în privința vârstei, alții în privința stării materiale sau a profesiei, însă niciunul nu a mințit în privința singurătății și a înstrăinării.
Femeile cumpărate devin astfel animale de povară pentru munci agricole, mașini de făcut copii, slujnice silențioase pentru bogați ori prostituate în bordeluri exotice, pentru americanii de rând. Din toată mulțimea de femei care au luat calea exilului, foarte puține ajung să își trăiască visul. Cele mai multe se adaptează noului destin, însă unele cedează – se sinucid sau își ucid copiii abia născuți din disperarea de a nu-i supune aceluiași destin nefericit. Își blamează soții, își blesteamă soarta, dar rareori se decid să facă drumul înapoi către Japonia, căci acolo au familii care le așteaptă disperate ajutorul sau s-ar expune rușinii eșecului.
În urma acestui fenomen a rezultat o întreagă generaţie de origine niponă care a început să trăiască într-o nouă patrie, iar după 20 de ani a căzut victimă vînătorii de vrăjitoare din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Iar perioada aceasta crudă și cruntă pentru ei a fost, în mod paradoxal, cea care le-a prilejuit revelații americanilor pe care îi serviseră două decenii. După ce japonezii erau ridicați peste noapte și duși nu se știe unde, vecinii sau patronii lor americani le descopereau virtuțile: liniștiți, calmi, curați, muncitori, sensibili, atenți etc. Ironic!
Nu poți să citești cartea aceasta fără să zîmbești, să te întristezi, să lăcrimezi sau să te gândești la ei. Nu sunt personaje individuale, toți au fețe rotunde și părul negru, gesturi precise și sentimente nemărturisite. Dar tocmai această uniformizare a personajelor dă romanului o dimensiune nebănuită și o forță narativă impresionantă.
„Buddha din podul casei îşi desfăşoară firul sub forma unor poveşti întreţesute, unele nu mai lungi de un paragraf. Deşi această concentrare narativă pare să le impună personajelor o distanţă emoţională, ea insuflă de fapt romanului o puternică încărcătură afectivă. Stilul incantatoriu al lui Otsuka face ca proza ei să se apropie de poezie.” (The New York Times Book Review)
„O capodoperă extrem de subtilă… care se desfăşoară cu o mare putere emoţională… menită să dăinuie.” (San Francisco Chronicle)
Fragmente din roman
„Pe vapor dormeam jos de tot, la clasa a treia, unde era murdar şi intunecat. Paturile erau nişte rame înguste din metal puse unele peste altele şi saltelele erau tari, subţiri şi înnegrite, cu pete făcute de alte călătorii, de alte vieţi. Pernele erau umplute cu paie uscate. Între cuşete erau resturi de mâncare, iar podeaua era umedă şi alunecoasă. Nu aveam decât un hublou, iar seara, după ce se închidea, întunericul era plin de şoapte. Oare o să doară ? Corpurile se suceau şi se învârteau sub pături. Marea urca şi se retrăgea. Atmosfera umedă ne sufoca. Noaptea ne visam soţii. Visam sandale noi de lemn şi cupoane infinite de mătase indigo şi cum într-o zi aveam să locuim într-o casă cu horn. Visam că eram frumoase şi înalte. Visam că ne întorseserăm în orezăriile din care ne-am dorit atât de mult să scăpăm. Visele cu orezăria erau întotdeauna coşmaruri. Le visam pe surorile noastre mai mari şi mai frumoase, vândute de taţii noştri unor case de gheişe ca să avem ce să mâncăm, şi când ne trezeam, nu mai puteam să respirăm. Preţ de o clipă mi s-a părut că eram ea. […]
Pe vapor nu aveam de unde să ştim că atunci cand ne-am văzut soţii pentru prima dată, nu reuşeam să ne dăm seama care dintre ei erau. Că mulţimea de bărbaţi cu şepci şi haine negre, ponosite, care ne aştepta jos, în port, nu semăna deloc cu tinerii frumoşi din poze. Că pozele pe care ni le trimiseseră erau făcute cu douăzeci de ani în urmă. Că scrisorile nu erau scrise de soţii noştri, ci de alţi oameni, profesionişti cu o caligrafie aleasă, a căror meserie era să scrie minciuni ca să te ispitească. Că atunci cand ne-am auzit numele strigat pentru prima dată de pe partea cealaltă, una dintre noi şi-a acoperit ochii şi s-a întors cu spatele – Vreau acasă –, dar noi, celelalte, ne-am lăsat capul în jos, ne-am aranjat fusta de la chimono, am coborât pe pasarelă şi am ieşit afară, unde încă mai era cald. Suntem în America, ne-am spus, nu trebuie să ne facem griji. Şi ne înşelam“.
Julie Otsuka s-a născut în 1962 la Palo Alto, în California, din părinţi de origine japoneză, emigranţi la prima şi a doua generaţie. A urmat cursurile faimoasei Yale University, apoi a absolvit un masterat în Arte Frumoase la Columbia University. Romanul ei de debut, When the Emperor Was Divine, apărut în 2002, are ca temă deportarea japonezilor americani în lagăre de concentrare, în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Volumul a fost tradus în şase limbi, a fost recompensat cu Asian American Literary Award şi s-a bucurat de un imens succes la public.
La doar un an de la publicare, The Buddha in the Attic (Buddha din podul casei) a fost recompensat în 2012 în Statele Unite cu PEN/Faulkner Award şi în Europa cu Prix Femina Étranger. Romanul s-a aflat, de asemenea, pe lista de bestselleruri a publicaţiilor San Francisco Chronicle şi New York Times. Volumul este disponibil și în format electronic.