BookMag. Oameni mari despre cărți bune
După treizeci de ani, Heinrich Harrer vizitează din nou Tibetul şi scrie o nouă carte: în Întoarcerea în Tibet (colecția Hexagon. Istorie, Polirom) vedem o ţară transformată sub stăpînirea chinezilor, foarte diferită de Tibetul liber, unde religia era odinioară în centrul vieţii de zi cu zi.
Analizând sursele de inspirație și modul de lucru al marilor artiști mai vechi sau mai noi, de la Vermeer si Michelangelo pînă la Marcel Duchamp și Andy Warhol, Will Gompertz te învață să gîndești creativ. Sfaturile sale te vor ajuta să-ți valorifici talentul și să-ți descoperi noi resurse, oricare ar fi domeniul tău de activitate.
Volumul Numele lui Dumnezeu este Milostivirea este un dialog extins al Papei Francisc cu Andrea Tornielli. „Trăim într-o societate care ne obişnuieşte tot mai puţin să ne recunoaştem responsabilităţile şi să ni le asumăm: cei care greşesc, de fapt, sunt întotdeauna ceilalţi. Imoralii sunt întotdeauna ceilalţi, vinile sunt întotdeauna ale altcuiva, niciodată ale noastre. Şi trăim, uneori, şi experienţa revenirii la un anume clericalism, foarte concentrat să traseze graniţe, să «reglementeze» vieţile persoanelor prin impunerea de permisiuni şi interdicţii care îngreunează deja dificilul trai cotidian. O atitudine gata mereu să condamne şi mult mai puţin să accepte. Mereu preocupată să judece, dar nu să se aplece cu compasiune asupra suferinţelor umanităţii. Mesajul milostivirii încearcă să doboare aceste clișee, explica Andrea Tornielli.
Fiecare filă cu Frida e de fapt o altă față a Andrei Rotaru, încă un cod de înțelegere a versurilor ei din Într-un pat, sub cearșaful alb. Da, poezii! Nu citesc prea des, e un gen care mă sperie puțin, dar iată că din când în când am bucuria unor întâlniri ca aceasta. În volumul acesta de început, reeditat acum la frACTalia, Andra Rotaru e altfel decât în Lemur, unde e altfel decât în Ținuturile sudului. Câte Fride, câte Andre...
Science fiction, fantasy, basm modern sau chiar post-modern, Fairia – o lume îndepărtată (colecția Top 10+, ed. Polirom) începe clasic, cu o navă spaţială care eşuează pe o planetă necunoscută, dar ciudat de familiară. Astronauţii se transformă în eroi exploratori ai unei lumi care ar semăna cu vechiul Pămînt, însă cu legi şi locuri mult mai imprevizibile şi mai înşelătoare.
Sincer şi adesea şocant, scriitoarea relatează dificultăţile cu care s-a confruntat ca imigrantă pînă cînd a ajuns să se adapteze ritmurilor ţării de adopţie şi să-şi construiască o carieră literară de succes.
De la declaraţii de război la pledoarii pentru pace, de la îndemnuri la libertate la expresii de mânie îndreptăţită, această emoţionantă antologie este o celebrare a peste 50 de discursuri care au marcat şi modelat cursul istoriei. Începând cu profeţii marilor religii şi încheind cu discursul lui Vladimir Putin ţinut la Kremlin cu ocazia anexării Crimeii, Discursuri care au schimbat lumea survolează epoci istorice, vizitează naţiuni diverse şi captează voci dintre cele mai diferite – revoluţionari şi tirani, militari şi oameni de stat, monarhi şi martiri.
Inventează ceva, noul volum semnat de Chuck Palahniuk (Colecţia Biblioteca Polirom, Seria Actual) reunește pentru prima oară în volum 23 de povestiri, scrise de-a lungul mai multor ani și publicate în diverse reviste literare sau cu totul inedite, ce au drept temă centrală absurditatea vieții și a morții.
Cenuşă şi ţărînă de Viktor Remizov (Bibioteca Polirom, Seria Actual) este un roman al prezentului, definit de „veșnicele întrebări cu care ne-a obișnuit literatura rusă, cu personaje vii și complexe, în buna tradiție a romanului realist, dar și cu pagini profund lirice despre oameni și natura care-i modelează.
Încă nu am văzut filmul, dar mie mi-a plăcut cartea. Aș recomanda-o oricărui adolescent care se lasă hărțuit de vreo gașcă, oricărui adult îngenunchiat de viață. Pentru că e o lecție despre cum poți să îți depășești limitele atunci când știi clar pentru ce lupți. Despre scop. Oricum ar fi ecranizarea care deja a primit trei Globuri de aur, sper să onoreze cartea.
Un roman clasic al secolului XX, în care Paul Bowles examinează magistral felul cum americanii descoperă o altă cultură și efectele devastatoare pe care pericolele și pustietatea neîndurătoare din deșert le au asupra personajelor.
Umberto Eco şi-a publicat primul roman, Numele trandafirului, cînd avea aproape cincizeci de ani. După mai bine de două decenii, Confesiunile oferă o retrospectivă a activităţii sale de romancier şi prezintă modul în care îşi construieşte operele, de la alegerea perioadei şi a locului în care plasează acţiunea pînă la „asamblarea imaginilor şi a episoadelor. În îmbinarea de real şi imaginar sînt prinşi şi cei aflaţi în afara acestor lumi inventate. De ce ne impresionează lacrimile unui personaj? În ce măsură Anna Karenina, Gregor Samsa şi Leopold Bloom „există?