Cu primul său roman, Trandafirul dispărut, Serdar Ozkan devine al treilea cel mai tradus scriitor de limbă turcă, după Orhan Pamuk şi Yasar Kemal. Romanul a apărut până acum în nu mai puțin de 50 de țări.
O carte comparată de mulţi ba cu Micul Prinţ, ba cu Alchimistul lui Coelho, Trandafirul dispărut încearcă să îşi câştige un loc special în topurile literare contemporane. Trandafirul dispărut e o poveste în care diferite culturi şi filozofii se amestecă în ritmul modern. „Nu a fost o sarcină tocmai uşoară, pentru că eu mi-am propus să scot la lumină mai degrabă acele puncte pe care le avem cu toţii în comun decât pe cele care ne diferenţiază. Diferenţele vin din diverse culturi, însă asemănările dintre noi ca fiinţe umane sunt mai importante. Am făcut un melanj de poveşti, misticism, mitologie, poezie sufistă a lui Yunus Emre, William Blake, Nasreddin Hodja şi Socrates, pentru a dărui cititorilor mei o poveste contemporană“, ne-a spus Serdar Ozkan într-un interviu. Autodescoperirea este una dintre chestiunile cruciale din acest roman. „Are multe straturi şi dacă mergem din ce în ce mai în profunzime, realizăm cât de asemănători suntem, indiferent de rasă, cultură, clasă socială sau confesiune religioasă. Este un subiect universal şi tocmai de aceea cred că oameni din culturi diferite au putut răspunde aproape identic la mesajul cărţii mele“, explică autorul. El nu crede în trendurile literare actuale care amestecă miturile cu poveştile contemporane, este un scriitor de modă veche care idolatrizează puterea poveştii şi a mesajelor simple şi directe. Crede cu tărie că astfel de mesaje – pe care el le-a primit de la cititori din toate ţările în care i-a fost tradusă cartea – au darul de a uni oamenii şi de face din conflicte nişte subiecte desuete.
Povestea din Trandafirul dispărut este lupta Dianei, o tânără din San Francisco, de a o găsi pe sora ei geamănă, Mary, de care a fost separată în pruncie. Diana este varianta modernă a zeiţei vânătorii din mitologia romană şi va face o călătorie interioară şi una îndepărtată pentru a-şi găsi sora. Diana este genul veşnic nemulţumit de propria persoană; în ciuda admiraţiei celor din jur se consideră o scriitoare ratată, o femeie nu prea ofertantă şi o fiică lamentabilă. La un moment dat realizează că în dorinţa ei de a câştiga admiraţia celorlaţi se îndepărtează de visele sale secrete şi, cel mai important, se îndepărtează de ea însăşi. Nefericirea îi culminează cu moartea mamei, persoana cea mai importantă din viaţa ei, care îi face o confesiune sfâşietoare în ultimele clipe. Diana află că are o soră geamănă a cărei viaţă e în pericol şi pe care, la rugămintea mamei sale, trebuie să o găsească şi să o salveze. Are la îndemână doar scrisorile pe care Mary i le-a scris mamei pe parcursul ultimelor cinci luni. Halucinante, aceste scrisori vorbesc despre o călătorie visată demult, în care Mary descoperă o grădină magică de trandafiri în Istanbul şi învaţă să comunice cu rozele. Acesta este punctul iniţial al unei călătorii de autodescoperire şi de autoanaliză, la capătul căreia Diana descoperă un lucru uimitor. Citiţi cartea lui Serdar Ozkan şi veţi afla care e acesta.
O declaraţie de dragoste de la mamă pentru fiică şi de la fiică pentru mama pe care nu a cunoscut-o aşa cum şi-ar fi dorit. O carte sensibilă cu un final deschis, care lasă cititorului opţiuni multiple. Şi, de ce nu, un cadou perfect de Crăciun pentru prietena sensibilă sau pentru mama căreia vreţi în vreun fel să îi spuneţi cât de mult o apreciaţi.
Serdar Ozkan lucrează la cea de-a doua carte a sa, When Life Lights Up, care tratează aceeaşi temă a autodescoperirii. Este un roman despre speranţă, iubire necondiţionată şi despre miracolul vieţii. Este povestea relaţiei fantastice dintre un băiat şi un delfin şi întâlnirea, 20 de ani mai târziu, cu Îngerul Morţii.