Legăminte face parte din categoria cărţilor care propun o evoluţie a omenirii total diferită de ceea ce pare a fi drumul normal. Literatura distopică vine cu varianta unei societăţi total supuse unei autorităţi anume, organizate la sânge, cu legi şi restricţii atât de fixe încât încălcarea înseamnă dispariţie automată.
În cartea americancei Ally Condie, supravieţuirea speciei umane ţine de simplificarea traiului, de ignoranţa controlată a supuşilor – de exemplu, în lumea din aceste pagini pe Pământ 
mai există permise doar 100 de poezii. Restul au fost şterse, uitate la comandă. Şi exemplele cu 100 de… continuă în toate domeniile. O purificare aparent necesară reconstrucţiei.
Este o carte pentru adolescenţi şi face parte dintr-o trilogie, concurând astfel saga Amurg şi personajele-vampir sau vârcolac. Personajul principal se numeşte Cassia şi a ajuns la vârsta de 17 ani, moment în care Societatea, care până atunci i-a spus ce să citească şi ce să creadă, îi alege, la fel de controlat şi obligatoriu, Perechea.
Numai că, în cazul Cassiei, imaginea arătată pe cardul pe care se află toate informaţiile despre viitorul soţ este duplicitară. Într-un univers care nu dă greş, fata vede două chipuri menite să-i fie Pereche, când, de fapt, numai unul poate fi cel al alesului. Primul e Xander, prietenul ei din copilărie, al doilea e Ky, un tânăr cu origini dubioase, dar care se dovedeşte foarte fascinant pentru Cassia.
Gândul încălcării regulilor, gândul visului dincolo de restricţii şi sancţiuni, gândul libertăţii într-o lume condusă pe altcineva nu este străin unui adolescent. De aceea, chiar şi în condiţiile unui mediu potrivnic dezvoltării emoţionale şi sentimentale, Cassia îşi permite să aibă iniţiativa cel puţin de a cântări o alegere. Xander reprezintă ceea ce cunoaşte, trecutul ei sigur, apropierea, siguranţa, ceea ce este permis. Ky Markham este aventura, misterul, dorinţa de a descoperi noul şi neprevăzutul într-o lume total programată şi pre-concepută.
Ritmul povestirii este alert, potrivit cu trăirile şi cu schimbările eroilor săi. Şi cu vârsta lor, la fel de fierbătoare şi de nebună în orice formă de guvernământ inventată vreodată, reală sau imaginară. O poveste de dragoste şi o poveste de război totodată, războiul inimii cu regulile impuse de o nouă orânduire, care protejează specia umană atât de mult încât încearcă să-i suprime exact umanitatea.
Este vorba despre luptele care se dau pe dinăuntru, dar este vorba şi despre paralele cu lumea socială şi politică a vremurilor noastre, uşor de recunoscut sub masca descrierii futuriste şi pline de imaginaţie. Şi mai este vorba despre încrederea în propria persoană, pe care uneori o regăsim când ne aşteptăm mai puţin.
Legăminte poate fi o carte tocmai potrivită pentru Valentine-ul din liceu, că tot se apropie sărbătoarea cu arc şi săgeţi. Poate arăta o lume alternativă, în care dragostea, familia, distracţia au puţin forma modificată, dar esenţa le rămâne intactă. Dar nu o recomand doar puştilor ajunşi la graniţa cu maturitatea, ci şi părinţilor lor. Ca un exerciţiu de imaginaţie – închipuiţi-vă că lumea devine mai sigură, însă mai plată, dar urmele de căldură există şi pot fi folosite spre un alt fel de evoluţie.