John Steinbeck avea 14 ani când a decis că scrisul e destinul său. Așa că și-a încercat talentul cu poeme și mici piese în proză, până la terminarea facultății. După ce a renunțat la studiile de la Universitatea Stanford, Steinbeck a încercat să trăiască din scris. A ales New Yorkul pentru o perioadă, dar norocul nu i-a surâs; a avut tot felul de slujbe sezoniere, gen muncitor în construcții, reporter de cotidian ș.a. S-a întors în California, unde s-a angajat ca îngrijitor la Lake Tahoe. Aici s-a căsătorit cu Carol, femeia a cărei misiune providențială a fost aceea de a-l încuraja să scrie. Cu sprijinul (inclusiv financiar) și încurajarea ei, a apărut Cupa de aur, primul său roman, iar în următorul deceniu, și alte opere literare memorabile.
Cupa de aur este o biografie ficțională, ce urmărește, cu o fidelitate impresionantă, viața dramatică a lui Henry Morgan, infamul „rege al piraților“ englezi.
După ce a visat în adolescență să ajungă bucanier și să cucerească un port spaniol, după câteva aventuri impresionante până la cumpărarea primei sale corăbii, Henry Morgan a început să scrie istoria infamă a marinei comerciale din zona de coastă a Cubei și a Americii, revărsând teroare oriunde îi era rostit numele. Henry Morgan e mânat de o dorința de glorie și putere, fiind ruinat, în cele din urmă, de cele două mari și mistuitoare pasiuni ale sale: să o cucerească pe vestita La Santa Roja – în ciuda faptului că era iubit de Elizabeth, verișoara sa – și să pună stăpânire pe Panama, smulgând „cupa de aur“ din mâinile spaniolilor.
De fapt, poate că tocmai iubirea neîmplinită i-a adus sfârșitul. Numele Elizabeth este un laitmotiv al existenței lui Henry Morgan – de la mama părăsită la prima iubire adolescentină și la femeia care îl adoră în van.
Cupa de aur este și un loc al fanteziei capricioase, în care vrăjitorul Merlin îl poate îndruma pe Henry Morgan, iar căutarea Graalului din legendele arthuriene poate inspira o poveste plasată în secolul al XVII‑lea, în Marea Caraibilor. Merlin este aici nu doar un vrăjitor de care râd spiritele pădurii, ci și un poet desuet, care ține discursuri sentimentale și imploră să nu fie uitat.
Scrisă în manieră realistă și alegorică deopotrivă, nelăsându‑se împiedicată de rigorile stilistice dictate de timpurile care o inspiră, cartea poate fi citită în cheia căutării tragice, din viața unui om obișnuit, a averii, a faimei și a iubirii.
Chiar dacă e primul roman al lui Steinbeck, Cupa de aur ilustrează pe deplin talentul narativ al scriitorului american. Veți iubi dialogurile fruste, descrierile minunate ale porturilor și insulelor, precum și portretele sale minuțios construite. Chiar dacă în prima cheie de lectură pare un roman de aventuri ușor, Cupa de aur este o carte pe care o veți păstra în suflet multă vreme.