Ce citeşte o femeie sau un bărbat dimineaţa, în metrou, în drum spre serviciu…? E important că o face, în primul rând. În America, unde altundeva decât în ţinutul ideilor de tot felul, a pornit un fel de leapşă vizuală şi de aici au crescut nişte bloguri cu imagini având aceeaşi temă: orăşeni citind. Orice, oriunde – în metrou, pe stradă, la o terasă, pe treptele universităţii, la coafor, pe stadion sau în sala de aşteptare a unui cabinet medical. Inaugurez o nouă rubrică de recomandări de lectură pentru citadinii care au învăţat de-acum pe de rost feţele celor cu care călătoresc dimineaţa spre birou. Dedicată celor care s-au săturat să privească în gol, meditând la ştirile dimineţii sau la deadline-urile de la serviciu. Celor pentru care lectura unui cotidian are gustul nesuferit al unturii de peşte luate cu forţa în copilărie. Şi celor care vor să facă dintr-o zi obişnuită un şir de evenimente plăcute întrerupte de rutina prăfuită şi nu invers…Şi pentru că întotdeauna doamnele sunt, din politeţe, primele invitate, prima recomandare le este adresată. Nu fac trimitere la titluri, ci la autori. E ca atunci când o prietenă te trimite la piaţa de flori cu cei mai frumoşi trandafiri şi tu doar alegi culoarea.
Cecelia Ahern
Adică chicklit. Nu poţi lectura Cehov în metrou, nici memorialistică, nici nonficţiune grea – părerea mea. Rămân beletristica uşoară şi literatura motivaţională. Şi una şi cealaltă te fac să zâmbeşti tâmp, din când în când. Nu pentru că n-ai înţeles ce citeşti, ci pentru că uneori stângăciile autorului sau ale traducătorului sunt amuzante până la gradul la care le poţi împărtăşi cu ceilalţi. Iar la o lectură de chicklit, o femeie zâmbeşte la scenele romantice şi la pasajele în care se identifică oarecum cu eroina.
Prin urmare, autoarea pe care v-o recomand e tocmai bună pentru o astfel de experienţă. Irlandeza Cecelia Ahern scrie o proză sensibilă şi reuşeşte de cele mai multe ori să impresioneze nu atât prin intriga elaborată sau personajele lucrate, ci prin pasaje descriptive emoţionante. La 21 de ani a scris primul roman, P.S. Te iubesc (P.S. I Love You), care s-a vândut în peste 40 de ţări. Filmul omonim, realizat de Richard LaGravenese şi produs de Wendy Finerman, e de-acum o peliculă de referinţă cu Hilary Swank, Lisa Kudrow, Kathy Bates, Gerry Butler, Harry Connick Jr., Gina Gershon şi Jeffrey Dean Morgan. P.S. Te iubesc a fost unul dintre cel mai bine vândute romane de debut din 2004, ajungând pe locul 1 pe lista de bestselleruri Sunday Times în Irlanda şi Marea Britanie. A fost bestseller şi în SUA şi Europa, menţinându-se în topurile din Germania pentru mai bine de 52 de săptămâni. În noiembrie 2004, cea de-a doua carte a ei, Suflete pereche (Where Rainbows End) a ajuns şi ea pe prima poziţie în topurile din Irlanda şi Marea Britanie, apoi căpătând statut de bestseller internaţional. Cea de-a treia carte a lui Ahern, Prietenul nevăzut (If You Could See Me Now) a fost publicată un an mai târziu şi a repetat succesul romanelor anterioare, fiind aleasă de producătorul Simon Brooks pentru casele de producţie SB Films şi Gold Circle. Cecelia Ahern a fost nominalizată la secţiunea debut 2004-2005 a British Book Awards, pentru romanul P.S. Te iubesc. În 2005 a câştigat distincţia Irish Post Award for Literature şi un premiu Corine pentru cea de-a doua carte Suflete pereche, care a fost preferata cititorilor din Germania. În 2006, a ajuns pe lista lungă la premiul IMPAC cu romanul de debut, iar în mai 2007 varianta americană a revistei Cosmopolitan a omagiat-o cu Fun Fearless Fiction Award pentru romanul Prietenul nevăzut. Cel de-al patrulea roman al Ceceliei Ahern, bestseller internaţional plasat pe locul 1 în topuri, Dispăruţi fără urmă (A Place Called Here) a fost ales de studiourile Touchstone şi Warren Littlefield pentru a sta la baza unui serial dramatic de televiziune. Cel de-al cincilea roman al Ceceliei Ahern este Mulțumesc pentru amintiri, al șaselea este Cadoul, iar ultima tradusă la noi este Cartea viitorului.
James Patterson
La fel ca şi pentru femei, nu recomand un gen greu digerabil. Literatura poate fi de consum sau de colecţie. Însă trăim vremuri în care ne bucurăm că putem citi măcar puţin, orice. Înseamnă că mai avem puţină consideraţie pentru minţile noastre acaparate de slujbe stresante. Aţi mai auzit cu siguranţă de uzina de scris James Patterson, un reprezentant important al curentului detlit al ultimelor patru decenii. Sau poate aţi văzut vreun film cu detectivul Alex Cross, interpretat de Morgan Freeman.
Deşi e privit ca un Danielle Steel masculin, pentru că scrie pe bandă cărţi poliţiste care se citesc în trei ore, Patterson a reuşit să intre şi chiar să reziste săptămâni bune în topurile The New York Times Book Review cu titlurile cele mai remarcabile. Nu întâmplător, două dintre ele, Along Came a Spider şi Kiss the Girls au fost ecranizate cu succes. Pentru un cititor preţios de literatură filosofică, James Patterson poate fi calificat drept „bolnav, sexist, sadic şi deloc subtil“. Iar jurnalistul Patrick Anderson de la Washington Post care s-a specializat în recenzia de thriller, nu are prea multe cuvinte de laudă la adresa lui Patterson. Însă acesta este un megascriitor care stă alături de Stephen King, Michael Crichton, Robert Ludlum şi Tom Clancy, nu în panteonul marilor genii literare, ci în amfiteatrul scriitorilor care ne relaxează minţile şi ne duc, pentru scurt timp, în lumi cu peisaje familiare, dar în care se petrec lucruri surprinzătoare. Şi uneori, pentru contemporanii noştri acest fapt e mai important decât omagiul istoric. Cum v-am mai spus recent, Patterson mi se pare admirabil nu doar prin succesul pe care îl are cu literatura de consum, ci prin iniţiativele sale umanitare şi sociale. Vizitaţi readkiddoread.com şi veţi înţelege despre ce vorbesc.
Prin urmare, pentru o lectură energizantă de dimineaţă, vă recomand una dintre cele 16 cărţi de James Patterson traduse în România, la editurile Rao – Casa de pe plajă, 1-ul pe lista morţii, A 2-a şansă, Al 3-lea caz, 4 Iulie, Al 5-lea călăreţ, Salvamarul, De-a v-ați ascunselea, Bikini și Croaziera – şi Lider: Violetele sunt albastre, Şoarecele şi pisica, Trandafirii sunt roşii, Alertă de gradul zero, Marea ratare, Bufonul, Înscenarea, Jack & Jill, Lista neagră.