Rîul care ne desparte, al scriitorului kenyan de expresie engleză Ngũgĩ wa Thiong’o, Papagalul verde, de Martha Bibescu, una dintre cele mai importante figuri ale perioadei interbelice româneşti, Marea, dimineaţa, de Margaret Mazzantini, autoarea bestsellerului Nu te mişca (cu peste două milioane de exemplare vîndute, tradus în 35 de limbi şi ecranizat în regia lui Sergio Castellitto, cu Penélope Cruz în rolul principal), şi Tangoul Vechii Gărzi, al romancierului spaniol Arturo Pérez-Reverte, ale cărui cărţi au fost traduse în peste patruzeci de ţări, tirajele însumate ale acestora ajungînd la cîteva milioane de exemplare – acestea sînt cele mai recente titluri apărute în colecţia Biblioteca Polirom, unul dintre cele mai apreciate şi mai iubite proiecte editoriale dedicate ficţiunii străine, care numără în prezent aproximativ 1.000 de titluri. Ngũgĩ wa Thiong’o, Rîul care ne desparte – Un roman al nevoii de speranţă, al renaşterii culturii africane. Pe malurile unui rîu sălăşluiesc două comunităţi Kikuyu, ce trăiesc după legile tradiţiei, mînate de credinţe ale căror rădăcini puţini şi le mai amintesc. Misionarii creştini veniţi în zonă încearcă din răsputeri să scoată în afara legii ritualul circumciziei femeilor, dar în acelaşi timp creează disensiuni în rîndurile celor două comunităţi. Localnicii sînt împărţiţi în cei care cred în educaţia creştină, cu binefacerile şi oportunităţile ei, şi cei care speră că tradiţiile poporului lor îi vor îndrepta către o soartă mai bună. Ngũgĩ wa Thiong’o s-a născut în Limuru, Kenya, în 1938. Studiile superioare şi le-a definitivat la Universitatea Makerere şi la Universitatea din Leeds. În prezent este profesor la New York University.
Martha Bibescu, Papagalul verde – unul dintre romanele celebre ale prinţesei Martha Bibescu, e povestea unei fetiţe care, trăind într-o casă lipsită de iubire, se îndrăgosteşte pentru totdeauna de o pasăre. E o dragoste care se împlineşte prea tîrziu, aşa cum prea tîrziu se întîmplă toate în viaţa ei, umbrită de amintirea unui frate dispărut şi de „păcatul cel mare“ al părinţilor. Şi, cînd tot ce ţi se întîmplă e pus sub semnul unei voinţe vechi, venite din străbuni, doar o iubire mare te mai vindecă. Asta dacă nu e şi ea parte din blestemul strămoşesc… Martha Bibescu (1886-1973) este una dintre cele mai importante figuri ale perioadei interbelice româneşti. De aceeaşi autoare, la Polirom: Catherine-Paris. Margaret Mazzantini, Marea, dimineaţa – Farid trăieşte într-una din ultimele oaze din Sahara. Lumea lui este deşertul fără sfîrşit, locul fierbinte al naşterii şi al fericirii, locul împlinirii şi al păcii. Această pace va fi însă sfîşiată de un zgomot la început insinuant, apoi din ce în ce mai puternic, care se apropie încet, ca un animal de pradă, chiar din inima deşertului: războiul. Jamila, mama văduvă, nu are altă cale decît să-şi ia copilul şi să fugă. Unde însă? Spre mare, spre celălalt deşert. Dincolo, de cealaltă parte a întinderii de apă, Vito, care-şi trăieşte copilăria în Sicilia, asistă la sosirea valurilor de refugiaţi. Margaret Mazzantini s-a născut în 1961, la Dublin. Îşi petrece copilăria şi adolescenţa în diverse ţări europene, mai ales în Spania, pînă cînd familia se stabileşte definitiv în Italia. De aceeaşi autoare, la Polirom: Nu te mişca, Venit pe lume, Nimeni nu se salvează singur. Arturo Pérez-Reverte, Tangoul Vechii Gărzi – Max Costa are şaizeci şi patru de ani şi este şoferul unui doctor elveţian înstărit, ce trăieşte pe coasta Mediteranei, în Sorrento, în liniştiţii ani 1960. Într-o zi, Max vede pe stradă o doamnă elegantă, mai în vîrstă, care i se pare cunoscută. Din acest moment, trecutul năvăleşte peste bătrînul şofer, care în perioada interbelică fusese un rafinat şi viclean dansator monden în saloanele de lux ale înaltei societăţi. Arturo Pérez-Reverte s-a născut în 1951 în Spania, la Cartagena. Din 2003 este membru al Academiei Regale Spaniole. De același autor, la Polirom: Husarul, Maestrul de scrimă, Tabloul flamand, Clubul Dumas, Conspiraţia din Sevilla, Harta sferică, Regina Sudului, Pictor de război, Căpitanul Alatriste, În numele sîngelui nespurcat, Soarele de la Breda. Pînă în prezent, în Biblioteca Polirom, colecţie coordonată de Bogdan-Alexandru Stănescu, au fost publicate cca 1000 de titluri, cu patru milioane de volume tipărite, si 20 de serii de autor. În pregătire: Jurnale, John Fowles; Kartografie, Kamila Shamsie; Expo 58, Jonathan Coe; Prinţesa Bari, Hwang Sok-yong; Frumoasele ruine, Jess Walter.