O lume neortodoxă, dominată de teamă și pofte trupești

O lume neortodoxă, dominată de teamă și pofte trupești

Un roman surprinzător, care te ține cu sufletul la gură și care urmărește personajele  o perioadă lungă de timp. Cartea Lumea văzută de Garp, scrisă de John Irving, începe înainte de nașterea lui Garp (personajul principal) și se termină la moartea lui și a copiilor săi.

La 20 de ani de la publicarea cărții (tipărită inițial în 1978), în Postfață, autorul recunoaște că la lansare nici el nu putea spune exact care este personajul principal și care este tema cărții; în final, conchide că în carte ar fi vorba despre temerile unui tată.

Dar, la o carte atât de stufoasă (721 de pagini), cu atâtea personaje cheie, nici nu ar putea fi vorba doar despre un singur lucru. Irving este însă convingător și diabolic când scrie despre tentațiile poftelor trupești, aspru pedepsite în volum. Fiecare personaj din poveste care se lasă pradă acestora, suferă mutilări fizice: își pierd ochii, brațele, limbile și chiar penisurile!

Intriga însă se referă la o femeie care nu a făcut rău nimănui întreaga viață (mama lui Garp, Jenny Fields) dar este ucisă de un inidivid care urăște femeile. Iar fiul ei  este și el ucis pe final de roman, de o nebună care urăște bărbații. Dar Lumea văzută de Garp este și o poveste despre bărbați și femei care se depărtează mult unii de alții, despre relații libere și schimburi de parteneri, despre îndrăzneala de a trăi așa cum îți dorești într-o epocă (după război) când oamenii nu tolerau încă așa ceva, când aveau multe prejudecăți. De multe ori este o poveste în poveste, pentru că Jenny Fields devine scriitoare celebră prin publicarea unicei cărți, autobiografia sa, iar fiul său Garp este și el scriitor, dar mult mai mediocru decât mama sa. Iar scrierile acestora ne sunt redate deseori în carte, ca și cum noi, cititorii, ar trebui să fim criticii acelei scrieri. Dar este vorba, într-adevăr și despre temerile unui tată care a acceptat să stea acasă și să-și crească copii, dar care se teme la tot pasul de ce li s-ar putea întâmpla acestora: cu toată grija, ca o ironie a sorții, un copil rămână fără un ochi și apoi fără un braț, iar un altul îi moare într-un accident.

În autobiografia ei, Jenny Fields scrie: „Voiam o slujbă și vroiam să trăiesc singură. Asta făcea din mine o persoană suspectă din punct de vedere sexual. Apoi vroiam un copil, dar pentru a-l concepe nu doream să-mi împart cu nimeni trupul sau viața. Și asta mă făcea să fiu suspectă din punct de vedere sexual“. Pe cât a devenit ea o țintă a urii antifeministe, pe atât a devenit Garp o țintă a feministelor radicale.

Romanul începe în tinerețea lui Jenny Fiels, care părăsește colegiul pentru a se face asistentă medicală. Aici decide să facă un copil într-un mod nu foarte ortodox, cu un sergent aflat pe moarte, după care este dată afară din spital. Naște un băiat, pe T. S. Garp (după numele tatălui), pe care-l crește la infirmeria unei școli private pentru băieți, unde era angajată. La 19 ani, la absolvire, Garp își dorește să scrie, nu să meargă la colegiu. Decide să plece la Viena să cunoască lumea, împreună cu mama sa. Aici, Jenny se hotărăște să scrie și ea, iar manuscrisul său va deveni în curând autobiografia de succes a feministei Jenny Fields, Un suspect sexual. Întors în SUA, Garp se căsătorește, face apoi un copil și totul pare să fie ok în carte până la acest moment, când nu știi sigur cine-i personajul central: Garp sau Jenny Fields.

Cu toate că își iubește soția – pe Helen – Garp este bântuit de dorințe sexuale și are mai multe aventuri. Deși fac chiar schimburi de parteneri, cei doi soți se iubesc și-și tolerează aceste ieșiri. Helen începe o aventură cu un student, iar din momentul când trebuia să-i pună capăt, povestea își schimbă cursul iar suferințele, violența și mutilările își fac loc în paginile cărții.

După ce le moare unul dintre copii, Garp și Helen mai fac unul, o fată, pe care o numesc Jenny Garp. Scenele sunt foarte reale, foare dureroase (la propriu) și te țin cu sufletul la gură chiar dacă uneori nu-ți place ce se întâmplă în carte.

Lumea văzută de Garp a beneficiat și de o ecranizare în 1982 , intitulată The World According to Garp. Din prezentarea filmului am aflat că Robin Williams joacă rolul lui T.S.Garp iar Jenny Fields este interepretată de Glenn Close.

„Printre romanele americane din anii 70, Lumea văzută de Garp (1978) a repurtat unul dintre cele mai răsunătoare succese de public. Impactul asupra culturii pop, în special, a fost atât de puternic, încât unii comentatori inspirați vorbeau despre un adevărat fenomen Garp sau despre forme specifice de manifestare a garpomaniei la nivel național. Dacă cele peste trei milioane de exemplare vândute în editia de buzunar și cele peste douăzeci de săptămâni cât a figurat pe listele de bestselleruri i-au atestat succesul comercial, Premiul Național al Cărții în 1979 pentru cel mai bun roman în ediție de buzunar i-a adus o importantă recunoaștere literară“, scrie pe coperta patru a cărții.

John Irving a publicat printre altele și Până te voi găsi și Văduvă pentru un an.

 

Back to top