„Spune-mi ce mânânci și îți voi spune cine ești, spunea Brillat-Savarin, iar această maximă a devenit un motto al unei cărți în care 20 de intelectuali deapănă amintiri despre mâncare și lansează provocări culinare cu iz de istorie. Mi-a făcut o reală plăcere să citesc Intelectuali la cratiță. Amintiri culinare și 50 de rețete și mi-a adus chiar și inspirație în bucătărie.
Victoria – ironic nume! - este o fată care şi-a început şi şi-a trăit tânăra viaţă fără prea multă şansă. Este orfană, temătoare până la întâlnirea cu agresivitatea, nu îi plac oamenii şi nu are încredere în ei. Are însă încredere în plante, cărora le învaţă semnificaţia, ca un refugiu de pe lumea aceasta şi ca o îmbrăţişare a unei alte lumi, mute, variate, pe alocuri misterioase şi aproape nesfârşite. Vorbim despre Limbajul florilor, de Vanessa Diffenbaugh.
Puțini suverani aveau, în trecut, curajul de a se exprima în scrieri pentru opinia publică și cu atât mai puțini erau cei care îndrăzneau asta în trecut. Regina poetă Elisabeta a României (care scria sub pseudonimul Carmen Sylva), avea câteva teme preferate, printre care cele autobiografice, cele privind natura umană, femeia în familie și în societate, discrepanțele sociale, chestiuni privitoare la credință, patria germană și regatul românesc.
Cea care şi-ar fi dorit să devină jurnalista şi scriitoarea, Anne Frank, îşi anticipează viitorul şi îl comprimă într-o singură carte, nescrisă pentru publicare, ci pentru a înţelege, dincolo de solitudinea şi de închiderea într-un spaţiu personal, o existenţă.
Probabil ca buna imagine a României în lume și discursul onest despre calitățile acestui neam nu mai țin de apartenența genealogică la acest spațiu. Ele sună mai bine în gura unui străin care vine aici din curiozitate – sau din iubire – și ajunge să ne cunoască. Și ne apreciază pentru ce suntem și cum suntem.
Începînd de mîine, 29 mai, vizitatorii ediției de anul acesta a Salonului Internațional de Carte Bookfest au ocazia de a se întîlni cu primii oaspeți din străinătate: standul trinațional va găzdui 3 evenimente (o lectură publică, o lansare de carte și o întîlnire cu artistul vizual austriac Josef Trattner), iar în studioul RFI din cadrul salonului de carte, Tobias Voss, directorului Departamentului de Relații Internaționale al celui mai important tîrg de carte din lume, Frankfurter Buchmesse, va dialoga timp de o oră (11.00-12.00) cu jurnalista Mihaela Dedeoglu.
La 60 de ani de la publicarea romanului Fahrenheit 451 și la 50 de ani de la prima apariție în limba română a acestui roman, editura ART ne oferă o nouă ediție a cărții în colecția sa specializată în literatură SF, Paladin, preluând traducerea consacrată a lui Petre Solomon, dar corectând-o și adaptând-o (nu prea mult, doar cât a fost nevoie după trecerea unei jumătăți de secol).
Înainte de a învăța să-și construiască o mașină specializată, omul a călătorit în timp cum a putut, ajutat de întâmplare și de concursul unor forțe naturale. Uneori l-a prins înghețul, ca în Zece mii de ani într-un bloc de gheață de Louis Boussenard, trezindu-se în chip fericit exact la limita anunțată prin titlu.
Este una dintre cele mai aclamate eseiste americane și o autoare de ficțiune care își provoacă cititorii la autoanalize interioare.
Scriitoarea australiană Kate Morton are un dar: face casele vechi să vorbească, să-și spună poveștile și să ne dezvăluie secrete adânc ascunse. E un truc pe care doar scriitorii buni îl pot stăpâni, și pe care ni-l arată la fiecare nou roman altfel.
Prin 1995, Mary Doria Russell, doctor în antropologie și profesor universitar, a rămas - în urma unui șir de coincidențe - fără contract cu vreo Universitate și fără posibilitatea de a încheia vreunul până când nu începea următorul an universitar. Și atunci doamna profesor a decis să-și permită o vacanță adevărată, o vacanță în care să nu mai aibă nici o legătură cu profesia sa, o vacanță în care să scrie un roman SF, dar nu unul oarecare, ci unul în care să trateze tot felul de teme care o preocupau, cum ar fi în ce fel s-ar înțelege oamenii cu o specie extraterestră, sau cum ar putea să suporte un preot iezuit un șir de nedreptăți flagrante din partea lui Dumnezeu, sau ce ar putea să simtă o evreică sefardă pentru un preot de origine spaniolă... și alte multe lucruri de felul ăsta, care colcăiau prin mintea unei profesoare lipsită de activitate.
Cu două săptămîni înainte de sosirea la București, invitații de onoare ai ediției de anul acesta a Salonului Internațional de Carte Bookfest ne-au mărturist care sînt gîndurile cu care vin în România.