Când spui Sylvia Plath, mintea ți se duce automat spre Clopotul de sticlă, apoi spre imaginea eterică a unei femei fragile, apoi spre tristețe, izolare, depresie, sinucidere. Însă Plath a fost depozitara unui întreg univers emoțional și creativ, așa că să nu fiți surprinși dacă în această carte, Costumul Nici-Nu-Contează și alte povestiri, veți descoperi o cu totul altă ipostază narativă a sa.
Mi-a plăcut Meg Wolitzer de la prima lectură și mi-am dorit foarte tare să îi văd cărțile traduse și la noi. Cumva, în scriitura ei a reușit un melanj inteligent de literary fiction și mass-market fiction, astfel că de romanele sale se pot bucura deopotrivă și foarte pretențioșii, dar și cei care își doresc doar o lectură escapistă.
Cunoscută mai ales pentru romanul Clopotul de sticlă şi pentru volumul integral de Poeme pentru care primeşte postum Premiul Pulitzer, Sylvia Plath lasă posterităţii un volum consistent de manuscrise, fragmente de jurnal, făcut public abia în 2000 în Marea Britanie. The Journals of Sylvia Plath, 1950-1962 anunţă în multiple pagini sfârşitul de care avea să aibă parte o scriitoare pentru care viaţa era o chestiune de problematizare constantă, de reflecţie încordată şi de privire mereu din afară.
Fragmente de jurnal si publicistica, alaturi de cele mai reusite povestiri si scrieri in proza ale Sylviei Plath, reunite in volumul Johnny Panic si Biblia Viselor – un volum ingrijit chiar de poetul Ted Hughes, fostul sot al poetei, …